Zacusca
articol scris de aphextwinz blog aphextwinz.wordpress.com
La noi zacusca, sarmalele, zeama, sunt nelipsite. Pana anul care a trecut, cand m-a mancat in anumite parti deosebit de sensibile ale corpului sa trec spre o meserie pe care o amatorizasem (sic!) de niste zeci de ani. Si canci timp, se castiga bine, da, e cu bonus oboseala, nervi si cateodata si cu salariu.
Asa ca anul trecut, bai, nema zacusca, rusine, top rusine, mega rusine.
Si cum azi incerc sa rezolv programul (ora de trezire, medicatia Casandrei) m-am trezit devreme si am terminat ce incepusem ieri, da, prima zacusca pe anul asta (cu marfa de anul trecut). Si am si reteta, ca stiti ca e ceva ce trebuie mereu impins spre perfectiune (pana acum in topul amintirilor senzoriale, tot zacusca de dovleac imi ramane).
Deci zacusca banala, normala, aproape, ma rog.
Poze din timpul prepararii nu am (gasiti pe blogul asta o droaie, oricum). Era si balamuc in bucatarie, ii apuca pe toti cand am eu treaba, oricum, am pus la munci masina de tocat electrica pentru chestiile netrebnice si satarul pentru o parte din kapia (copt, toate le aveam coapte la congelator, vinete, kapia).
Ce are diferit asta fata de altele? Pai am primit in gestiune doua vinete netrebnice, coapte, s-au dovedit tari, amarui, mi s-a zis: le iei sau le arunc? Si le luai, ca eu nu arunc nimica decat sub amenintare cu arma alba.
M-am gandit ca daca se scurge si fierbe mai mult, nu mai e amara. Si am gandit bine. Asadar am pus intai la calit ceapa si niste praz, in ulei de floare de soare. Plus sare ca rimeaza.
Am pus si vinetele indaratnice, am plusat cu putina apa (ca sa zaca mult la foc mic, slow din ala, stiti voi, doar ca pe aragaz in ceaunul batranesc).
Dupa cam o ora in care am amestecat cand mi-am amintit, am pus si vinetele coapte normal, plus un ardei iute verde, plus kapia copti si un morcov (morcovul ca sa iasa din masina de tocat kapia, ca nu am avut mult kapia).
Iar a fiert. Spre final am pus inca un pachet de kapia taiat fasii din satar, piper, foi de dafin, punct. Am mai lasat sa fiarba, apoi am pus pasta de tomate.
Am mai lasat sa fiarba apoi m-am culcat. Si am gustat de dimineata. Ceva nu imi dadea pace … aaaaa stiu, aciditate. Am pus si putin zahar, iar am fiert, la borcane, borcane la cuptor incins si mult pa.
Nu inteleg ceva, cand am scos la pozat borcanele (doua din opt) imi era ca se racesc brusc, dupa ideea din batrani ca trebuiesc racite lent (cuptor, paturi, blabla). Nu pricep de ce? UHT si pasteurizarea se fac ambele prin incalzire brusca si racire si mai brusca, pentru a rezista. De ce la zacusca nu s-ar aplica? Bine, in afara de faptul ca se sparge borcanul. Am sa incerc odata o metoda de racire brusca “de casa”, sa vedem ce se intampla, ce am de pierdut.
rororo
