Trofie Cacio E Pepe
articol scris de aphextwinz blog aphextwinz.wordpress.com
Si, daca tot am desfacut pachetelul de Pecorino pentru omleta cu bok choy, am refacut chestia la care pofteam de cand am cumparat respectivul pachetel (si mai am pentru inca o traznaie simpla), anume paste Cacio e Pepe.
Sigur ca ai iesit altfel decat prima data, desi ingredientele sun atat de simple, paste, pecorino, ulei de masline, piper. Am incercat sa respect indicatiile regizorale de la prima executie a chestiei asteia, pe cat de simpla, pe atat de buna, anume, ingrediente de calitate. Asa ca am adunat astea:
Cei mai carcotasi o sa bombane, bleah, Barilla, bleah, Pecorino gata ras. Unu la mana, categoria “Regionali” de la Barilla este de foarte buna calitate, chestie care se regaseste si in pret si din ce paste mai aveam prin casa, reginette napoletane, ceva pipe rigate si niste creste, astea mi s-au parut cele mai potrivite. Plus ca nu se rasfierb nici sa dai cu tunul in ele, poti sa le uiti pe foc sa te uiti la Super Mario Brothers (dar nu le-am uitat).
Pecorino ras imi convine, pentru ca imi permit sa dau bani pe cantitate mica, bucata mare, am la congelator dar am vrut sa vad cum e acest DOP si nu m-a dezamagit.
Uleiul si piperul se cadreaza la folosirea celor mai bune ingrediente, deci check.
Sa recapitulam pe foarte scurt aceasta neinsemnata reteta, despre care, cum spuneam, se poate scrie o poveste numai la folosirea ingredientelor de calitate, de care calitate si de ce, dar reluam pasii:
- se fierb pastele in apa sarata;
- se scurg si se amesteca imediat cu ulei si pecorino (sau, se pun in vas si se toarna peste ele ulei si se rade pecorino, urmand a fi amestecate ulterior);
- se macina piper.
Dupa care, fireste, se ingurgiteaza.
Da, se pot face si cu branza si cu macaroane si le puteti denumi si sarmale, eu am vrut sa merg cu clasicii, plus ca imi era foame.
Sectiunea buletinului meteo: afara e cald.
rororo
