The Good, The Bad And The Ugly
articol scris de aphextwinz blog aphextwinz.wordpress.com
Pasaroiul nebun e mai damblagiu decat credeam. Bine, Rica era distructiva pana la absurd, dar asta e perus, ce mama ma-sii. Am papagali (nu se pun aia cu doua picioare fara gheare) de cand eram copil, eu asa tembel nu am vazut. Dupa ce a demolat sistematic plantele, mi-a distrus orhideea (bine, nu se compara cu puterea de distrugere a Ricai), am izolat plantele. Cu perdeaua. Am lasat la indemana doar cimbrisorul, protejat (credeam eu) de scheletele alea metalice pentru plante.
Protejat o laie, si-a facut drum sa pasca cimbrul ba, mai mult, a facut gropi in pamant, a scos piticutii de pe acolo, a facut munti de pamant de flori si gainati pe jos, pe perdea, e de neoprit. Pe geam, tot el lasa urme, scuipa.
The bad.
Mi-a fost atat de mila de plantuta ciufulita, incat l-am creat pe “the ugly”. Un ghiveci in care am pus niste pietre, ce mai aveam prin balcon. Si niste scoici mai anapoda, ca sa ii dea de lucru si ce mai aveam prin acvarii, am pastrat decoruri si substrat, cine stie cand mi se pune sa imi recreez acvariul.
E urat pentru ca nu stiu daca va fi util, nu m-am spetit sa curat din cale-afara nici ghiveciul cu aspect de habar nu am ce, nici locul faptei, decat partial, sa vad ce se intampla maine, ca seara zburatoarea rea si dementa isi incheie activitatile de bestie cu pene.
M-am gandit ca poate vrea verdeata, asa ca am amplasat si un paharel cu apa si am fixat niste fire de patrunjel, daca atenteaza, o sa modific, curat si aranjez cat de cat obiectul asta, momentan e “the ugly”.
O parte din piete sunt anti stressurile mele, cand aveam sedinte lungi la multinationala la care activam, adunam pietre de pe terasa si le desenam in timpul expozeurilor plicticoase. Am facut tone, am dat multe, mi le cereau colegii, de la bufnite si soricei la tot felul de scheletei si monstruleti, caii astia au ramas prin zona, parca erau si clorate cu markere sau underliner, nu mia retin, sunt destul de vechi.
Pana definitivez aranjamentul, gradina mea kitsch este izolata de atacator cu “the ugly”.
Va intrebati unde este “the good”? E saraca Mozzarella care se uita la descreieratul asta cu mila, foarte des se ia dupa el in aventuri, dar sa sape transee in ghivece, inca nu a ajuns.
Tampitul mi-a spart si ochiul de deochi care decora, alaturi de o potcoava a unui cal de la Corbeanca, respectiv iubitul Vis, chiar, iaca o poza cu el, cu Vis (trapas cu semigreu), de cand a scris Kadia ca vrea si poate sa se duc ala Zingaro, numai la ei ma gandesc.
Vis:
Orient, pur snge englez, iarna, jegos (ia Husky):
Si o poza veche, cu je, io adica si Rebel, un nonius capos.
Si Rock, gidran.
A, am gasit poza si cu Nely, mama lui Vis.
Delicata.
Belgia.
Gustav (incepusem sa ma sperii ca numai cai suri au fost in viata mea).
Rock.
Ce vremuri maica 
rororo
