Tatin Si Biscuiti Pentru Catei
articol scris de aphextwinz blog aphextwinz.wordpress.com
Doggy treats suna mai bine, e, ma rog, la finalul zilei de joaca printre ingrediente restante, a iesit ce imi doream (la biscuiti nu am lucrat la aspect sau alte alea, cainii nu au simt estetic).
Intai am adunat ce aveam in plus prin casa. Faina aia nu mai stiu pentru ce am luat-o dar mereu ma impiedic de ea, caisele luate de pofta au fost acre, aluatul ala de creoissante, naspa, banana era cam de mult si deja e cald afara, untul de arahide il plimb si pe ala de anul trecut, ce mai, asta am adunat.
Nu am cantitati, dar pentru biscuitii pentru caini, homemade, am folosit: morcov, unt de arahide, banana, faina integrala din ovaz (nu mor nici de la faina normala cainii) si un sfarc de zahar ca m-am gandit ca ii gust si eu (si m-am gandit bine).
Intai am macinat cat s-a putut de bine morcovul, apoi am pus banana si unt de arahide si pe urma incet, incet, faina.
Se mai adauga faina si se amesteca pana cand are consistenta buna de pus in pos, cam asa:
Care pos nu mai exista ca l-am aruncat, asa ca am scotocit in sertarasul cu minuni (si am regasit impingatorul de la inelele de inox, ieeee) pana am dat de o siringa din aia de care folosea mama, asa ca prima tava cu ea am facut-o, pana m-a enervat si aia si am aruncat-o si pe ea, asa ca de ieri incolo, canci de facut chestii fatoase, umplut gogosi sau altele. Nu ca as face, dar ca idee.
Asa ca la tura doi am pus compozitia intr-o punga si am facut diverse pe tava, majoritatea arata a rahatei pentru catei, dar, cum spuneam, cainele nu are simt artistic, iar de bune, sunt foarte bune (am zis noi, bipezii, furand din biscuitii cainelui). S-au facut si foarte repede asa ca s-au bronzat nitel, dar cui ii pasa, ca sa vedeti fata nemachiata, asta a fost productia la hectar, orcum dementa asta plescaie si isi da cu limba pana in urechi cand ma vede ca ma duc la castronelul cu bunatati, ce daca sunt urate, iaca:
Odata cateaua rezolvata am ucit intr-o Tarta Tatin si fructele care se incapataneaza sa nu mai fie zemoase si parfumate, plus un mar, ca sa umplu tava.
Eu faceam tarta asta simplu: puneam unt si zahar in tava, frcte, aluat, cuptor, pa. Dar consultand fetele mai pricepute am vazut ca faceau caramelul cu unt inainte, asa ca am procedat in consecinta si am zis sa fac direct in vas (am ales vasul dreptunghiular ca era cel mai mic) respectivul caramel.
Bineinteles ca s-a lasat cu circ, ars, auci, uo si trosc, a iesit in final un caramel zgrumturos dar stiti cum e, la cuptor se regleaza treburile. Nu am pus mult zahar cum am citit in retete.
Cu toate astea tot prea dulce mi se paru, ma rog, sa continuam cu “procidimentul” :p
Deci peste caramelul cu unt am pus fructele, ca in imagine.
Peste care am carpit aluatul, m-am gandit ca oricum creste, ca doar mai facsem tatin.
Asa o porcarie de aluat, a crescut o laie, zici ca e de placinte, nicidecum foietaj, dar merge pentru rubrica de reciclate.
Altfel, tarta gustoasa, in special partea cu caise acre, extraordinar de buna, vorba unui domn bucatar, daca pui si un cotlet de porc alaturi, mmmm. Si chiar ar merge un tatin cu caise acre si cotlet, pe cuvant de pionier.
La degustare pe fructe din experimentul reciclarii permanente, pe locul intai la gust bun a iesit partea cu caisele, locul doi, cea cu clementine (si alea au fost destul de tari si acre) si abia pe trei merele, clasicul retetei fiind dat peste cap.
A, da, se serveste cu inghetata de vanilie (canci), frisca (ciuciu) sau un sos, sa zicem de vanilie (ia uite, cum sa nu imi stric eu una din cele doua pastai pe o tarta reciclata). Deci se serveste pur si simplu cu un firicel de menta din fereastra.
Sau se mananca, in cazul in care nu vrea nimeni sa serveste :D
Sa vedem ce ne mai aduce azi joaca asta cu mancarea, ca am doua idei simpatice cu un weisswurst, poate fac chiar doua teste din el. Dat fiind ca in pachet erau sase bucati, o sa am front de lucru.
rororo
