Supa Crema De Ciuperci
Sursa Supa crema de ciuperci
articol scris de misflorentina blog Ce si cum mai gatim
Daca iti place reteta prezentata da un like pe butonul din stanga
Nu sint nostalgica dupa binefacerile erei comuniste, insa o amintire din acea vreme are legatura cu postarea mea de astazi.
Pe vremea cind Casa Sindicatelor punea la dispozitia salariatilor bilete pentru petrecerea concediului de odihna in statiuni, parintii mei au achizitionat un astfel de bilet de vacanta intr-o statiune noua de pe litoralul romanesc, una dintre "perlele" abandonate astazi.
Intr-o astfel de locatie, oamenilor muncii li se puneau la dispozitie camere confortabile de cazare cu un standard pe care foarte multi dintre acestia nu il aveau acasa, iar pentru hrana primeau cartele pe baza carora li se serveau trei mese pe zi: mic dejun, prinz si cina, la "restaurantul - cantina" arondat hotelului in care erau cazati.
La ora mesei (indeosebi la prinz) in fata restaurantului se formau cozile de oameni flaminzi, ce urmau sa ocupe in serii locuri la mese in asteptarea meniului alcatuit din supa/ciorba, felul doi si desert.
Departe de a fi un festin meniul era de cele mai multe ori satisfacator.
O ciorba de fasole - la discretie, servita in castroane mari, ori pirjoalele moldovenesti cu cartofi piure, eugenia sau marul, reuseau sa nultumeasca consumatorul.
Duminica aducea ceva schimbare in meniu, in locul ciorbelor servindu-se supe-crema cu crutoane iar felul doi avind in completare o generoasa salata de varza rosie sau alba.
Asa se face ca intr-o duminica am fost placut surprinsa de crema de ciuperci cu crutoane (depozitate din belsug in cosuri mari in mijlocul mesei). Era ceva ce eu nu mai mincasem pina atunci insa experienta a fost pe placul meu.
Cind am devenit gospodina la casa mea, mult mai tirziu fata de momentul experimentului Cap Aurora, am inceput sa pregatesc personal supa crema de ciuperci, din considerente justificate atit de gustul deosebit cit si datorita valorilor nutritive pe care le ofera.
Asadar despre asta era vorba: supa crema de ciuperci
Fara a avea pretentia ca procedura prepararii imi apartine eu pregatesc aceasta crema in modul urmator:
- pentru patru portii curat ceva legume: un morcov, o radacina de patrunjel, o felie de radacina de telina si o mina de frunze de telina, o ceapa, un ardei gras.
Pregatesc si jumatate de kilogram de ciuperci - de preferinta champignion, spalindu-le bine cu multe jeturi de apa rece, fara sa pierd vremea curatindu-le de coaja insa utilizind o perie pentru curatarea coditelor de eventualele urme de tarina.
Tai totul in bucati mari rasturnindu-le in mixer si tocindu-le grosier.
Amestecul rezultat il pun la calit intr-o tigaie cu doua - trei linguri de ulei de masline.
Dupa ce legumele s-au inmuiat putin, adaug o cana mare de apa si las pe foc sa clocoteasca acoperit, sub un capac, pentru 20 de minute.
Indepartez capacul, inchid focul si las compozitia sa se racoreasca putin. Apoi o rastorn din nou in mixer amestecind la viteza mare pina ce devine cremoasa.
Crema rezultata o pun intr-o oala adaugindu-i apa cit sa obtin cele patru portii de supa. O las pe foc inca zece minute dupa ce incepe sa fiarba, potrivind intii de sare, apoi inchid focul.
Dupa preferinta se drege cu smintina inainte de a fi servita.
Este o supa usoara, hranitoare, atit de gustoasa ca nu poti sa nu servesti si a doua portie.
Combinatia cu crutoane este absolut delicioasa.
Pe vremea cind Casa Sindicatelor punea la dispozitia salariatilor bilete pentru petrecerea concediului de odihna in statiuni, parintii mei au achizitionat un astfel de bilet de vacanta intr-o statiune noua de pe litoralul romanesc, una dintre "perlele" abandonate astazi.
Intr-o astfel de locatie, oamenilor muncii li se puneau la dispozitie camere confortabile de cazare cu un standard pe care foarte multi dintre acestia nu il aveau acasa, iar pentru hrana primeau cartele pe baza carora li se serveau trei mese pe zi: mic dejun, prinz si cina, la "restaurantul - cantina" arondat hotelului in care erau cazati.
La ora mesei (indeosebi la prinz) in fata restaurantului se formau cozile de oameni flaminzi, ce urmau sa ocupe in serii locuri la mese in asteptarea meniului alcatuit din supa/ciorba, felul doi si desert.
Departe de a fi un festin meniul era de cele mai multe ori satisfacator.
O ciorba de fasole - la discretie, servita in castroane mari, ori pirjoalele moldovenesti cu cartofi piure, eugenia sau marul, reuseau sa nultumeasca consumatorul.
Duminica aducea ceva schimbare in meniu, in locul ciorbelor servindu-se supe-crema cu crutoane iar felul doi avind in completare o generoasa salata de varza rosie sau alba.
Asa se face ca intr-o duminica am fost placut surprinsa de crema de ciuperci cu crutoane (depozitate din belsug in cosuri mari in mijlocul mesei). Era ceva ce eu nu mai mincasem pina atunci insa experienta a fost pe placul meu.
Cind am devenit gospodina la casa mea, mult mai tirziu fata de momentul experimentului Cap Aurora, am inceput sa pregatesc personal supa crema de ciuperci, din considerente justificate atit de gustul deosebit cit si datorita valorilor nutritive pe care le ofera.
Asadar despre asta era vorba: supa crema de ciuperci
Fara a avea pretentia ca procedura prepararii imi apartine eu pregatesc aceasta crema in modul urmator:
Crema rezultata o pun intr-o oala adaugindu-i apa cit sa obtin cele patru portii de supa. O las pe foc inca zece minute dupa ce incepe sa fiarba, potrivind intii de sare, apoi inchid focul.
Dupa preferinta se drege cu smintina inainte de a fi servita.
Este o supa usoara, hranitoare, atit de gustoasa ca nu poti sa nu servesti si a doua portie.
Combinatia cu crutoane este absolut delicioasa.
