Stavros
articol scris de savalaura.blogspot.c blog savalaura.blogspot.com
Cipi a si jucat fotbal cu Bogdi, langa vapoare :))
...iar apa lina e mai mult decat linistitoare...si perfecta pentru inotatorii amatori :P (e-atat de sarata, incat te tine la suprafata :D)
Terasele sint toate frumos insirate de-a lungul strazii, pe langa parcuri racoroase...
...iar oraselul, extrem de cochet, ne-a imbiat la o mica plimbare...
...si la cumparaturi :P
...dar mai ales la o micuta gustarica :))
Foarte frumos interiorul..."ornat" cu un hamac imbietor :)))
...si multe flori, verdeata...
...si ghici cine-a mai luat masa cu noi?! :P ...da, l-am gasit pe Sponge-Bob -pantaloni patrati, hi, hi (cine are un copil de 5 ani acasa, cunoaste personajul :D)
...la un mic gyros, si el :P
Noi, cei mari, ne-am luat tot gyros, dar la farfurie :))
Delicios!!!
...si inghetata a fost nemaipomenit de buna, cremoasa tare...
...si in plus de asta, daca cereai o cupa, primeai doua, sau trei, cum a primit Bogdi (norocosul :P)...va vine sa credeti?! ...si nu, nu era o greseala, ca am intrebat :)))
Drumul catre minunatul restaurant al domnului Vasile, cum ii spuneam noi :P ...ducea in sus, abrupt, pe strazi inguste...
...pana la ceea ce avea sa ne lase, efectiv, cu gurile cascate :)))
De-aici de sus se putea vedea intreg golful Strimonikos:
...cel care adaposteste plajele din Stavros, Nea Vrasna, Asprovalta :)
In fata unei asemenea minunatii (acum nu prea pare teribil de emotionant, dar cand esti acolo ti se taie respiratia) imi gasesc cu greu cuvintele...
Tot ce pot sa va spun e ca mancarea delicioasa, vinul, fara cuvinte de rosu si bun :P ...privelistea, de-o mare splendoare ce ne-a umplut nu numai ochii, cat si faptul ca patronul acestui magnific restaurant ne-a facut onoarea de a cina cu noi si de a povesti in cel mai pur grai romanesc (da, domnul Vasile putea fi cu usurinta confundat si luat drept roman :P) ne-a facut sa ne reintoarcem cu mare drag, dupa doar cateva zile :)))
...o data ziua, si-odata noaptea...dupa cum veti vedea mai jos...
Aici, ca de obicei, prinsi cu rasfoirea meniului :)))
...si cum Bogdi stia deja sa dea o comanda, a cerut foarte pompos tzatziki :P
...si-un snitel, cu care, iata, s-a luptat cu inversunare...ca un adevarat cowboy :)))
Domnul Dimitris, chelnerul, cel care l-a rasfatat pe puiul meu (dar si pe noi) la maxim (Bogdi mereu ii cerea cate ceva :D)...stia de asemenea sa vorbeasca romaneste, asa ca a fost minunat!!!
...si ca o povestioara amuzanta, am sa va spun ca singura data cand am intrat pe blog, in cele cateva zile de vacanta, a fost alaturi de acesti minunati oameni, si aici o includ si pe sotia domnului Vasile :)
Le-am marturisit faptul ca am fost cu totii extraordinar de incantati de ei si de prietenia pretioasa pe care am legat-o, astfel incat incat voi povesti cu mare drag despre ei pe blog...la cuvantul blog curiozitatea lor declansandu-se imediat :))
Dragii nostri, daca ajungeti sa cititi pe-aici, sa stiti ca ne este dor de voi si va transmitem cele mai frumoase ganduri si multumiri!!!
Biiine, sa continuam, deci, cu bunatatile :))
Aici e portia lui mami de ciuperci la gratar (ea a tinut tot postul Sf. Petru si Pavel)...incredibile, fara nici o exagerare!
...si vinete prajite, la fel de minunate :)
Noi ne-am ghidat dupa dictonul (inventat de mine :P) ...mix-grill for everybody!!! :D
...din partea casei, lubenita si inghetata...stiti voi deja :P
...ametitorul colt cu vinuri alese din interiorul restaurantului...
Am fost serviti cu o nebunie de vin rosu...cel mai bun pe care l-am gustat vreodata (si pe langa asta, am si primit cadou o sticla cu aceeasi pretioasa licoare :P ...am sa v-o arat intr-o alta ipostaza :D)
Exteriorul, la fel de frumos :)
...cu inca o vedere superba asupra golfului:
Un alt moment de liniste l-am trait, la cativa metri, in spatele restaurantului...unde am urcat pe-o scara de lemn...
...ce ne-a adus pasii in fata unui micut altar...si doar frica de bondari, care erau mari si multi si pareau ca vor sa ne intre si-n gura :D, ne-a alungat de-acolo mai repede decat planuisem :P
Cu privirea atintita la frumusetea de sub noi am pornit, alene, catre masina...
...si ne-am reintors intr-o alta zi, pe inserat...cu gandul de a ne umple si racori privirile si cu frumusetea nocturna a acestui loc...
Noaptea era intr-adevar si mai magic totul...dovada stau mesele pline de visatori, ca noi :P
Meniul de seara a fost dinadins ales mai rafinat...Bogdi a vrut sa incerce un gratar de pui cu un sos absolut delicios (din care, bineinteles, nu a mancat decat jumate :D)
...inca o data mix-grill (carnaciorii au fost dementiali, pacat ca nu stiu mai multe despre ei...)
...iar eu mi-am ales o specialitate a casei: souvlaki, adica frigarui, umplute cu branza feta...o explozie de gusturi!!!
Asa arata noaptea "pe acoperisul lumii" :P
Cafeneaua-restaurant Agnanti, cum de fapt se numeste minunatul restaurant al domnului Vasile, este...sper ca v-am convins :P ...o locatie de neratat, daca ajungeti, bineinteles, prin zona :))
Eu, daca s-ar putea, m-as teleporta in chiar momentul asta acolo, hi, hi...mai ales ca de la caldura asta bezmetica nu pot dormi nicicum...
