Prajitura Super-desteapta, Geniala Si Olimpica La Toate Materiile
articol scris de casutalaurei blog casutalaurei.blogspot.com
Daca iti place reteta prezentata da un like pe butonul din stanga
Cum asa? o sa intrebati, siguri ca bat campii cu gratie. Pai, foarte simplu, e de dieta (dieta Dukan), e dietetica (lactate degresate), tu faci acolo ditamai amestecatura de ingrediente, o pui frumos in aragaz si ea, acolo, desteapta (manca-o-ar mama) isi separa singura – singurica blaturile si crema (pe acelasi principiu ca sura-ta ei, prajitura desteapta). Si daca toate argumentele de mai sus nu sunt suficiente, apoi ultimul e beton: e absolut delicioasa. Vorba poetului: Mananc. Si plang, Mananc. Bine, bine, eu plang de bucurie, caci ceva de dieta poate fi atat de gustos. Clar, o sa pastrez reteta asta si dupa dieta.
E destul de simplu de facut dar, dupa cum am constatat eu, pregatind-o de vreo trei ori pana acum, are niste mici chichite pe care reteta dupa care am pregatit-o (luata de pe dietadukan.ro) nu le mentiona:
- ca sa fie o prajitura cat de cat inalta, trebuie o tava mica, jumatate din dimensiunea unei tavi de prajitura obisnuita. La prima incercare, am folosit cea mai mica tava care o aveam si m-am ales cu o prajitura delicioasa, separata in cele trei straturi dar fooooarte subtirica. Asa ca am scotocit in vase pana am gasit un set de yena de forme patrate care s-a dovedit a fi ideal.De fapt e chiar la limita, caci dupa cum va dovedeste una din pozele de mai jos, un milimetru mai inalta daca era compozitia dadea in afara. Din fericire n-a dat si a iesit perfecta. Deci, cautati un vas , tava care sa aiba jumatate dimensiunea unei tavi de prajitura. Si aveti grija: daca folositi ca mine un vas de yena, aprindeti focul doar dupa ce am pus prajitura in cuptor. Daca folositi o tava obisnuita, preincalziti cuptorul inainte de a o baga la copt. Din ce-am observat nu e o problema in nici una din cazuri, se fac foarte bine si asa si asa, poate la vasul de yena e ceva mai mustoasa, nu apuca sa se evapore la fel de tare ca in alt tip de vas dar zeama aceea a imbibat blatul (mai ales cel de la baza) si asta a dat un plus de savoare prajiturii.
- a doua chichita: dupa ce prajitura s-a facut (cam, dupa o ora, o ora jumatate, nasul e bun indicator caci incepe sa miroase atat de bine in casa….), stingem focul si lasam prajitura sa se mai usuce, racindu-se in cuptor o data cu acesta. Prima oara cand am facut, am scos-o imediat dornica s-o gust. V-am spus mai sus ca era foarte buna, bine formata dar subtirica si cam moale. Ei bine, daca o lasati sa se mai usuce in cuptor (eu o las de obicei peste noapte), va fi numai buna, va ramane doar atat lichid cat sa o faca mai savuroasa.
Acestea fiind zise, ma apuc de preparat. Ne trebuie:4 ouaPrimul pas: dau taratele prin rasnitoarea de cafea – iese un praf numai bun de pus in prajiturica. Puteti folosi pentru asta foarte bine si blenderul.
4 linguri tarate de ovaz
150 g branza degresata
1 lingura amidon (Gustin)
10 linguri indulcitor praf (dar nu stevie care se amaraste la foc mare)
500 ml lapte degresat
esenta de vanilie
Daca folositi o tava pentru copt prajituri, incingeti cuptorul la 150 grade C.
Mixez branza de vaci cu indulcitorul. Unul cate unul, separ ouale: albusurile intr-un alt bol deja pregatit ca sa fac spuma, galbenusurile le pun in branza de vaci, treptat, cate unul, amestec pana se omogenizeaza, apoi il adaug pe al doilea, amestec si tot asa pana le inglobam pe toate in branza.
Taratele le amestec bine cu amidonul – nu stiu de ce mi se pare ca asa se amesteca mai simplu cu restul compozitiei si nu face cocoloase. Adaug peste tarate putin lapte fiert si racit si amestec bine (remember - fara cocoloase, da?). Torn taratele cu lapte peste crema de branza cu galbenusuri, mixez bine ca sa se omogenizeze dupa care torn incet in timp ce mestec in continuare restul de lapte si esenta de vanilie.
Bat albusurile spuma tare cu un praf de sare.
Cu o lingura de lemn, mestecand usor de sus in jos cu atentie, turnam compozitia de oua, lapte si tarate. Mestecam cu grja ca cele doua sa se omogenizeze (fara sa distrugem spuma de oua care doar se mai inmoaie putin in contact cu crema de lapte si oua).
La modul clar, in aceasta faza, nu pare sa se anunte ceva palpitant: prajitura e mai mult lichida si asa trebuie sa fie, taratele pleaca de capul lor in partea de jos a cremei, albusurile plutesc ca niste norisori pe deasupra, ce mai…..o brambureala dementa, fiecare face ce-i trece prin cap. Ho ho, lasa ca punem noi ordine.
Tapetam tava cu hartie de copt si turnam compozitia de prajitura in ea dupa care o bagam la cuptorul….deja incins. Eu am folosit un vas yena, n-am mai tapetat-o si nici n-am incins cuptorul ca doar nu vreau sa raman fara bunatate de vas de sticla. Am facut un adevarat exercitiu de echilibristica sa pun prajitura la cuptor fara sa vars nici o picatura. Daca folositi ca mine vas de yena, nu uitati sa aprindeti focul dupa ce puneti prajitura in cuptor – cam la 160 de grade C sa fie.
Cuptorul trebuie sa fie incins in prealabil. Se baga tava pe treapta de mijloc a cuptorului si se coace la foc – cam o o ora, o ora jumatate dureaza, eu m-am cam ghidat mult si dupa nas dar am si verificat din cand in cand cum arata. Cand e gata, stingem focul si o lasam sa se raceasca in cuptorul inchis.
Cuptorul trebuie sa fie incins in prealabil. Se baga tava pe treapta de mijloc a cuptorului si se coace la foc – cam o o ora, o ora jumatate dureaza, eu m-am cam ghidat mult si dupa nas dar am si verificat din cand in cand cum arata. Cand e gata, stingem focul si o lasam sa se raceasca in cuptorul inchis.
Daca va uitati atenti la poza, veti vedea in partea de jos primul blat, format in mare parte din taratele facute faina, apoi e crema de branza, dupa care foaia de sus sub forma unui albus copt. Aici am gresit putin, nu stiu de ce am uitat un rest de tarate sa le pun, si le-am vazut chiar dupa ce amestecat crema de lapte cu galbenusuri cu albusurile batute, asa ca le-am turnat atunci. O parte din tarate, n-au mai coborat pe partea de jos a prajiturii si au ramas…..intepenite in albus (care altfel dupa ce se coace se lasa) si asa m-am ales cu o foaie superioara foarte ….bufanta. No problem, mi-a placut ca era crocanta so nu proble. Totusi, nu uitati sa puneti taote taratele o data, nu ca mine.
Dat fiind ca are patru linguri de tarate, portia pentru o dukanitza constiincioasa ar fi de jumatate de praji pe zi maxim la consolidare – greu de indeplinit dar pana acum am rezistat. Si e atat de buuuuunnnnaaaa…. Incercati-o chiar de nu tineti Dukan. Cred ca e cea mai usor de pregatit placinta cu branza dulce pe care am facut-o pana acum.