Placinta Cu Branza Dulce
Sursa Placinta cu branza dulce
articol scris de casutalaurei blog casutalaurei.blogspot.com
Daca iti place reteta prezentata da un like pe butonul din stanga
A fost grea decizia pentru a doua reteta din concursul Laurei Laurentiu, nu de alta dar erau atat de multe retete apetisante din care puteam alege incat ma invarteam pe acolo la pisica in jurul borcanului cu smantana. In cele din urma m-am decis pentru aceasta, mai ales pentru Andreiut caruia ii plac placintele si un plus de branzica de vaci nu-i strica niciodata. Din start trebuie sa va spun, umplutura ca umplutura dar foile acestei delicatese sunt dementiale, stramosul direct al foilor de foetaj de azi doar ca cu o consistenta mai solida, rustica. Nu este o reteta simpla dar nici foarte complicata, merita orice efort caci e absolut delicioasa. Umplutura de branza poate fi inlocuita cu mere rase si imbogatite cu ceva zahar si arome.
Trebuie sa recunosc, spre rusinea mea, ca pana la reteta aceasta, nu mi-am prea batut capul niciodata cu tipurile de faina, nu m-am gandit niciodata de ce una are 000, alta 550, alta 650, ei bine, Laura Laurentiu ne lamureste: faina 000 este mai fina si, de aceea, este potrivita pentru prepararea prajiturilor. Faina 650 are o granulatie mai mare, pretabila la prepararea painii si se recomanda a fi folosita la presararea spatiului de lucru unde intindem aluatul deoarece nu va fi absorbit, evitand astfel ingreunarea aluatului. Acestea fiind spuse sa trecem la treaba.
Avem nevoie
pentru aluat:
- 450 frame faina 000
- 80 – 90 grame faina 550 sau 650 plus extra pentru presarata zona peste care vom lucra aluatul
- 14 linguri ulei
- 2 oua
- 50 – 60 ml iaurt sau sana sau chefir
- 10 grame drojdie proaspata
- o lingura cu lapte
- o lingura rasa de zahar
- putintica sare
pentru umplutura:
- 800 grame de branza de vaci scursa de zer
- 3 oua
- 150 grame stafide
- 2 linguri gris
- zahar
- esenta de vanilie
finisaj:
- un galbenus de ou, doua lingurite apa rece
- zahar pudra
Preincalzim cuptorul la 200 grade Celsius.
Intr-o cescuta, amestecam drojdia cu zaharul si laptele caldut pana la dizolvarea lor intr-un tot omogen. 
Amestecam faina 000 cu nitica sare, sapte linguri de ulei, cele doua oua si drojdia dizolvata in lapte. La inceput am folosit mixerul dar, curand, l-am abandonat in favoarea mainilor proprii, ceea ce va recomand si voua, aluatul se lucreaza astfel mult mai bine. Cand toate ingredientele s-au imbinat, adaugam si cate o lingura de iaurt – cantitatea de iaurt e variabila in functie de cat are nevoie aluatul ca sa capete o consistenta elastica si nelipicioasa , eu am avut nevoie sa pun vreo trei linguri.
Intr-un bol, amestecam cele 80 – 90 grame faina de paine cu restul de sapte linguri de ulei pana la omogenizarea completa.
Presaram putintica faina de paine pe spatiul de lucru, intindem cu sucitorul aluatul cam la o jumatate de centimetru grosime si-l ungem pe deasupra cu pasta de faina tocmai preparata.
Rulam strans aluatul, il invelim lejer intr-o folie alimentara si-l lasam deoparte zece minute – va creste in perioada asta mai ceva ca Fat Frumos. In timpul acesta, pregatim umplutura – nimic complicat, pur si simplu mestecam laolalta toate ingredientele, zahar am pus dupa gust vreo cinci linguri, oricum gustati si hotarati cantitatea ce se potriveste papilelor voastre gustative. 
Cele zece minute o data trecute, taiem ruloul de aluat in doua si le intindem in doua foi subtiri de dimensiunea tavii. Asezam prima foaie in tava. Am ramas putin nelamurita in privinta dimensiunii ideale a tavii, eu am folosit una mai mare dar as fi preferat totusi niste foi putin mai groase (asta pentru ca imi plac mult prea mult), de aceea, data viitoare, voi folosi o tava mai mica (cele clasice de pe vremea bunicii). N-am pus foaie de copt dar nici n-a fost nevoie. Intindem umplutura, nivelam si adaugam si a doua foaie. Desi Laura Laurentiu spunea ca nu este nevoie, totusi am portionat si eu placinta inca cruda si am uns-o pentru plus de aspect apetisant cu nitel galbenus amestecat cu doua lingurita de apa rece.
O bagam la cuptor, zece minute o lasam sa se coaca la 200 de grade Celsius dupa care scadem focul la 180 grade si o mai lasam aproximativ 40 de minute (in functie si de cuptor) pana cand capata o minunata nuanta rumen – aurie. Imediat ce o scoatem din cuptor, o acoperim cu un prosop curat si o lasam sa se racoreasca. O data racita, o presaram cu zahar pudra si o atacam cu o pofta dementiala de ceva bun.
Saru`mana de masa, tanti Laura! parca zice Andreuta, molfaind cu gura plina.
