Pilaf Special, Cateva Cumparaturi Si Mici Considerente Personale Intercalate
articol scris de aphextwinz blog aphextwinz.wordpress.com
Nu am avut alta idee de nume, pentru ca pilaful a fost urmarea a doua idei, varza bulgareasca si pilaf cu pastrama de oaie vazut printr-o carte de bucatarie turceasca. Dupa parerea mea, a iesit bunaciune, desi am folosit orez din ala a pe vremuri, de infloreste.
Cu toate ca nu pot sa o consider o reteta, nu pot sa nu va arat minunea, nici cantitati nu am, incerc sa vad ce rezumat imi iese cu balamucul asta aici.
Am adunat urmatoarele: o pulpa grasa de rata (a venit mos cracila, de aia avem cumparaciuni), nitica varza, orez (Clever amestecat cu din ala de la ajutoarele pensionarilor), pastrama uscata de vita cu piper (de la vecinii Bulgari), jumatate de borcan de zacusca de ghebe, supa de pui cu legume.
Am crestat grasimea ratei si am pus-o sa isi lase ce avea in cratita, am inabusit nitel varza si am lasat sa fiarba. Am adaugat pastrama taiata bucati, orezul si supa cu legumele din ea. Din pacate nu am masurat cantitatile, am pus la ochi.
Cand bobul a inceput sa se desfaca am pus capac si l-am lasat in cuptorul incalzit. I-am dat “cep” abia cand m-am intors din pelerinajul facut in scopul declarat de a ocoli tot ce inseamna coada si birocratie, da, adica sa dau spagi, traiasca spaga.
Eram sigura ca o sa se terciuiasca, dar se pare ca am nimerit cantitatea numai buna de apa si zeama.
A iesit soarele fix cand il haleam la comp, iaca sa.
Cum ziceam, a venit si mos cracila, care a indesat o droaie de cumparaciuni drept multumire pentru alergatura care nu s-a sfarsit, dar se va sfarsi repede. Ce voiam sa va spun e ca sunt absolut de acord cu spaga in anumite conditii. Fara omul potrivit la locul potrivit (si, fireste, darul potrivit), la birocratia care este stai ca boul la cozi, ba mai mult, ba se muta un sediu, ba se schimba o legislatie, ba se desfiinteaza serviciul de urgente.
Asa ca prefer sa existe pana la sfantul asteapta spaga in conditiile in care nu exista mijloace legale care sa imi faciliteze plata unor urgente, ca degeaba imi scot eu hartiile trebuincioase cand au ei de gand sa mi le elibereze, daca mie imi trebuiesc maine.
Ei bine, primul pas facut in directia a ceea ce numesc eu “facilitarea unor anumite servicii”, am dat un tur de Real si Auchan ca sa cumpere lumea diverse si am de reclamat ceva. Adica de facut reclama, ce mai.
La raionul cu pita buna (am primit cadou si un cutit de pita, imi doream de mult, de marca, unul care taie cand isi aduce aminte nu as fi luat si unul de peste 50 de lei idem, ca nu dau atatia bani, somajul e mic), am gasit poate cele mai bune placinte cu dovleac, mai luasem de la ei, dar astea parca au fost mai bune. Nu ma intrebati de preturi, mos cracila.
In real am gasit Grolsch la sticla de sticla de … doi litri, pentru uriasi, e incomod de folosit si trebuie bauta in cadru organizat, beneficiind de cel putin un musculos care sa toarne in pahare, dar e buna.
Auchan, care de la o vreme exceleaza la capitolul beri mi-a bucurat cosul zilnic (nu ala puber, ala de vumparaturi) cu Mythos si dor de Grecia si o editie aniversara Heineken.
Imi pare rau ca nu am o casa care sa imi permita sa fac un muzeu al cutiilor de bere.
SI iaca o veste buna, o firma de mezeluri pe care o recomand, Agil o cheama, e din Timisoara.
Fara porcarii, carne, sare si fum, extraordinar de gustoase, slana seamana la gust cu cea facuta de bunicul iar soncul, apai nu stiu, cu un sonc.
Am vazut o droaie de legume si fructe exotice, niste preturi de iti paraliza parul de pe ceafa in pozitia care l-a facut celebru pe Peter Steele, ma rog, o anumita parte a lui, am rezolvat partial problemele (da, repet, in anumite circumstante, traiasca spaga) si am aflat de la o vecina care habar nu aveam ca imi e vecina ca nu ii place sa aiba munca aproape de casa. E cu capu’.
rororo
