Ou Ochi Fiert In Mamaliga Si Ceva Bun
articol scris de aphextwinz blog aphextwinz.wordpress.com
Amuzandu-ma prin pleumbarile pe net, de reinventarea rotii, de nespecificarea surselor de inspiratie decat daca e vorba de Julia Child sau Nigella (sunt la moda, nu stiati?) m-am gandit din nou sa va dau o reteta vintage. Cat despre cine a infipt laleaua in branza …
Acum reteta 
Se face o mamaliga mai moale. Se sparg oua in mamaliga. Se lasa sa fiarba. Smecheria e urmatoarea, ouale fierb foarte greu in mamaliga, nu stiu de ce, nu am cunostinte de chimie. Asa ca ganditi-va in functie de malaiul folosit ca, pentru a ramane moi, trebuie lasate macar 15 minute.
Eu le-am pus cu tot cu mamaliga peste branza (telemea), smantana si unt. Greu, dar bun.
Trecem la banalele (vintage, da?) cumparaturi, gen must be sau cum ii zice. Musai sa incercati combinatia de San Daniele cu grisine cu susan de la Mega Image.
Si, daca mai tineti minte, de curiozitate am luat Cevapcici de la Auchan.
Ei bine, nu e rea conserva asta, desi nu contine mari mizerii, are fix gust de conserva. Cam cum era pe vremuri carnea in suc propriu. Asadar nu a fost rea.
Candva o sa ajung si la enciclopedia branzeturior (fara sa trec prin Metton sau Patafine Fort), acum cautam sa scriu despre branzeturile grecesti care dau nastere la confuzii nenumarate din cauza comertului mai mult sau mai putin socialist si de stat si din cauza neinteresului pentru ele.
Ce mi-a venit? Am citit niste aberatii, ca sa nu zic prostii, ca nu e frumos, intes sustinute de diversi care nu se intereseaza cu un amarat de studiu inainte de a scrie respectivele elucubratii.
Denumirea de Feta este drept exclusiv de folosire al Greciei din 2005 cand a fost respins daca nu ma insel apelul nemtilor si al danezilor de a prelua ceea ce numesc ei Feta (in fapt o branza alba daneza cu consistenta cremoasa).
Este cea mai cunoscuta branza greceasca pt ca este cea mai veche. este o branza de oaie moale, in bucati rotunde sau paralelipipedice (deci nu are nici o treaba cu danish feta care se gaseste in cutiutele alea).
Este o branza alba care se pastreaza in butoaie de lemn sau in bidoane metalice, poate fi picanta sau mai acrisoara, fie moale fie ceva mai tare.
100 grame contine 22g grasimi, 23 proteine si 294 calorii (zice cartea).
Telemes este exact ca branza feta, dar din lapte de vaca.
Manouri branza moale, foarte grasa din lapte de oaie care contine tot untul, calitativ este cea mai buna dintre branzeturile grecesti dar nu se pastreaza multa vreme, deci nu se gaseste usor.
Mizithra este o varietate de manouri, facuta din diferite calitati de lapte si smantana.
Anthotiro este o mizithra mai moale ( trebuia sa desenez o harta ) si se gaseste si in varianta cu unt si fara.
Kopanisti o branza foarte moale si piperata, tartinabila facuta din lapte de oaie si framantata cu boia iute, buna ca aperitiv, adesea insotitoare de ouzo.
Kasseri este cascaval facut din lapte de oaie, alb galbui si usor picant, comercializat in piete in calupuri de 7 kile (probabil ca exista si varianta supermarket)
Kefalotiri branza traditionala din lapte de oaie si capra, galbuie, cu gauri, cu gust picant.
Kefalograviera, branza tare din lapte de vaca sau din amestec de lapte de oaie si vaca. Are gust usor dulceag si gauri si este din categoria branzeturilor fine.
Graviera, branza tare, asemanatoare cu Kefalograviera (ce bine ca ezipsta copipast, ca imi era greu sa mai scriu odata asta!) cu gauri ceva mai mari.
Touloumotiri se face fie din lapte de oaie, fie de capra, fie din amestecarea amandurora. Se pastreaza in sac din piele de ovina sau caprina, seamana la consistenta cu feta si se produce in cantitati mici dupa retete din antichitate.
Haloumi, branza caracteristica insulei Cipru, din lapte de oaie sau capra, pasteurizata si foarte grasa. mai contine cheag, sare si uneori menta si este foarte folosit in retetele cipriote.
