Nam Yum Brunch
articol scris de aphextwinz blog aphextwinz.wordpress.com
Am simtit nevoia sa sarbatoresc in stil propriu ziua aceasta pentru care toti s-au pregatit cu cele mai traditionale preparate. Incepand inca din titlu care e pentru romglezi, ca sa il traduc pentru romani ar fi cam asa: n-am de niciunele, mi se facu foame spre pranz si a iesit ceva yum, desi n-am, e iam si e brunch ca daca ii zic gustare sau sandwich imi cad galoanele imaginare, asadar urmeaza o noua reteta nemaivazuta. Nu e decat urmarea unei saptamani proaste, foarte proaste, o singura zi mi-a fost luminata de niste profesionisti, dar nu stiu daca se face sa va povestesc inca ce si cum. Mai ales ca si respectiva zi a fost umbrita de o stare de rau infernal, cica de la oboseala si stress si mi s-a umflat posteriorul cu injectia, jap.
Dar sa trecem la reteta noastra.
Motivatia, in afara de foame, a fost ca as fi mancat ceva, junk, sa zicem. Dar de aici incepe episodul cu n-am (nam, in original) ca daca dau pe pizza nu am de benzina, asa ca sa vedem ce am.
Am gasit pita, un ou (am trei oua bah, am trei oua), un carnat congelat de cand am fost la Eforie ultima data, unt este si niste fire din bok choy-ul pus la incoltit ca sa vad cum traieste, creste si infloreste, mi-am rupt din pahar.
N-am avut foi de salata cum se pun in sandwich-urile obisnuite. Deci am zbuciumat usor oul si l-am facut omleta, am fript carnatul. Toate s-au petrecut intr-un vas mic, in prezenta uleiului de arahide presat la rece. De ce? Pentru ca daca nu am mai fost la cumparaturi, de floarea soarelui vad ca … n-am.
As fi lasat lucrurile asa, dar incepea o comedie cu Martin Lawrence, asa ca am mai gasit si un rest de cascaval (Koliba, sa nu luati, e inodor si insipid) si am pus totul intre doua felii de paine (am plusat, ca d’aia am vazut ca n-am eu dar are al batrn).
Dupa care am pus in functiune aparatul de panini.
Da, tigaia grill peste care am pus oala plina de ciorba. Cu sandwich-ul facut sandwich intre. Capacul este mostenire de la bunica, la el, la ceaun si la oala batraneasca, nu renunt in veci.
Rezultatul este acest minunat Nam Yum Brunch.
Sexyune cu bok choy.
Vesnica domnisoara s-a bronzat de suparare pana nu si-a vazut resturile in castronelul de resturi.
Avem si desert, de ziua nationala sarbatorita in oras de cei mai multi dintre romani.
As fi fost si eu in zona, dar se pare ca nu-s roman, cum imi zicea un fost angajator: ce nu intelegi, esti turc? O fi stiind ala pe careva dintre stramosii mei, cred ca-s turc.
rororo
