Miciburger
articol scris de aphextwinz blog aphextwinz.wordpress.com
Sa moara Mc Micuuuu, iaca aici bunatate de chestiune.
O sa spuneti: ce bah, eu nu m-am gandit sa bag micul cu mustar in paine? Mare branza. Date fiind datele problemei (am citit reteta de cartofi prajiti cu cotlet de porc, da? prezentata ca reteta, nu balarita cu poze la categoria: ce am mai halit, asa ca mucles) am sa va prezint aceasta minunata varianta nemaintalnita. Si, pentru ca suntem la capitolul, sunt sarac dar imi iau Samsung Galaxy (nu eu, dar e un fenomen), sa vedeti ce ieftin iese ditamai Micburgerul, ba mai mult, o sa va prezint reteta pas cu pas, nu cumva sa gresiti.
Ingredientele sunt: un mic din cei trei mici cumparati de la bulgar (cum trei? treizeci? nu nene, trei, ce, nu poti vinde trei mici?), mici dubli, au fost cam 5 lei, deci sub doi lei un megamic de peste o suta de grame, o chifla de 0.49 lei, cea mai ieftina si mustarul din dotare rezultat din amestecarea multor mustare, ca era colectie de mustare in zona, a iesit un mustar excelent.
Micul se aplatizeaza cat de cat si se pune pe gratar, plita, ce aveti. Am citit o droaie de secrete, dom’le iese burgerul zemos daca nu ii pui din aia, dar ii pui din ailalta, blabla. Aiurea, la o grosime optima de minim un deget de-al lui Florin Piersic si o compozitie cu suficient de multe lipide, iese oricum zemos, gustos, e altceva, astia sunt bine condimentati, deci gustosi. Pare cam ars, intr-adevar, glucidele se caramelizeaza repejor, asta nu inseamna ca in inima lui de micburger nu ramane zemos.
Se unge chifla cu mustar. Aici nu stiu ce indicatii v-as putea da, poate doar sa nu uitati sa taiati chifla in doua si sa ii jumuliti din miez ca sa incapa micburgerul.
Se pune micburgerul in chifla, acesta este momentul in care se da si cainele afara, daca vreti sa degustati in liniste.
In speranta ca ati inteles exact reteta din categoria “cine a infipt laleaua in branza”, va dedic un micburger.
Meet the meat.
rororo
