contact retete mancare
rss retete mancare
gatesteinteligent twitter
facebook
 feedback

Metoda De Educare Montessori

Daca iti place reteta prezentata da un like pe butonul din stanga

Maria Montessori este un renumit pedagog italian și prima femeie medic a timpurilor ei (sfîrșitul sec. XIX) care a revoluționat sistemul de educație al copiilor. Inițiat pentru copiii cu deficiențe mintale, sistemul ei a fost preluat și pentru educarea dezvoltării copilului normal, deoarece principiile ei, bazate mai puțin pe constrîngere și mai mult pe observație și modelare, devin din ce în ce mai agreate în vremurile moderne, cînd caută o alternativă la educația prin pedeapsă.
Vîrsta copiilor pe care se aplică cel mai bine această metodă de educație este 3-6 ani, întrucît de aici și-a început Maria Montessori cercetările, prin observarea comportamentului și stabilirea ulterioară a seturilor de activități.
Rezultatele acestor cercetări au fost reunite în cîteva principii pe baza cărora a elaborat materialele și lecțiile:
nu este folosit sistemul de pedeapsă/recompensă, ci ghidarea copilului de a continua să lucreze predominant activitățile în care are cel mai mult succes (denumit ulterior ca "terapie prin succes");

materialele de lucru vor avea o prezentare atractivă și vor fi expuse pe rafturi deschise, într-o astfel de manieră încît copilul să aleagă singur ceea ce dorește să lucreze;
nu se vorbește de "joacă", ci de "lucru";
consideră că pînă la 6 ani, copilul are mintea capabilă de a absorbi concepte nenumărate în mod spontan, fără un efort deosebit (fapt dovedit ulterior de constatarea că la aceasta vîrstă există cele mai multe conexiuni neuronale din viața omului – proces care se încheie în jurul vîrstei de 6 ani).
Materialele de lucru elaborate au fost grupate în cîteva categorii printre care:
abilități practice, dezvoltarea limbajului;
educație senzorială;
percepția copilului asupra imaginii sale în spațiu și timp;
interacțiunea cu mediul înconjurător.
Pentru abilități practice sunt folosite materiale care să ajute copilul să învețe să se îmbrace singur (încheiat nasturi/fermoare, legat șireturi, legat fundițe), să exerseze coordonarea ochi-mînă (activități de sortare-ordonare, turnare a lichidelor).
Educația senzorială se referă la învățarea despre mărime (mare-mic, lung-scurt), formă și culoare. Materiale ce pot fi folosite: turn format din 10 cuburi de mărimi progresive (de la mare la mic), 10 cilindri de dimensiuni variabile care trebuie așezați pe o placă din lemn prevazută cu spații special scobite pentru a putea fi potriviți cilindrii, 10 piese din lemn de dimensiuni progresive și culori diferite.
Pentru susținerea conceptelor de spațiu-timp și pentru interacțiunea cu mediul pot fi folosite puzzle-uri, materiale despre plante și animale, figurine.
Desigur, acestea sînt considerate materialele propuse la originile acestei metode. Ulterior, ele s-au dezvoltat și perfecționat (de exemplu sub forma centrelor de activități pentru copiii mici), au căpătat variante multiple, dar ceea ce a rămas neschimbat este materialul din care sunt făcute, preferat pentru rezistența și textura deosebită: lemnul.
Veți întreba de ce a devenit atît de iubită o metodă de educație pentru copiii cu deficit intelectual. Pentru că activitățile eficiente în educarea lor au fost musai simple și naturale, dar au reușit să educe ordinea și stabilitatea. Copiii considerați normali ca dezvoltare au, la vîrste mult mai mici, aceeași vîrstă mentală cu cea a unui deficient intelectual între 3 și 6 ani. Așa se face că sortarea formelor se poate educa de la 1 an, denumirea plantelor și animalelor poate fi realizată în jur de 18 luni, iar activitățile legate de coordonarea ochi-mînă se pot începe chiar înainte de 1 an.
Mai trebuie spus că, deși Maria Montessori are moștenitori legali, aceștia nu s-au ocupat pînă în prezent ca numele ei să reprezinte o marcă înregistrată. Metoda este aplicată în grădinițe și școli din lumea întreagă, iar producătorii de jucării au diversificat ideile inițiale, fiind liberi să își recomande jucăriile ca fiind "montessori".
Articol preluat din desprejucarii.ro by Irina Molnus