Mâncat De Bursuc
articol scris de fatduck blog reteteistete.wordpress.com
Într-o vară mult mai uscată și mai fierbinte, pe când eram “ficior” de liceu, am decis împreună cu fratele meu și băieții de la bloc (Raul, Neamțu, și Țestosu) să mergem la pădure. Planul era să stăm peste noapte și includea gătarea celor două sticle de vodcă și patru pachete de Carpați pe care le dosisem grijulii în bagaje.
După ce am ajuns cu chiu, cu vai pe munte, după ce am aprins cu și mai multă strădanie un foc la care ne-am perpelit cârnații și după ce ne-am îndeplinit obiectivul vicios, a venit și vremea somnului.
Normal că nu aveam cort, ci ne bazam pe două pături și o folie groasă de plastic pentru a ne încropi culcușul.
Grație alcoolului prost, am reușit să adormim, în frigul pătrunzător al nopții de munte. Asta până când:
- Băăă, ferea, vine bursucu!!!
Am sărit în picioare și l-am văzut pe Țestosu tremurând cu un băț într-o mână și cu lanterna chioară în alta.
Am re-aprins în mare grabă focul. Toată noaptea ne-am petrecut-o ațâțând flăcările cu frunze uscate și reciclând chiștoace de Carpați. Iar la fiecare fum, Țestosu ne repeta ce-i face pe bursuci atât de periculoși: mușcătura precisă în locul unde-i este greu voinicului. Toată grădina am pus-o în farfurie
*******
Pe drumul de întoarcere, rupți de foame, am sărit gardul într-o grădină și am șterpelit câteva roșii aproximativ coapte. Niciodată n-am mâncat roșii mai bune. Tare aș fi vrut să le am în ciorba de legume pe care am meșteșugit-o aseară.
