Luminatia (adica Halloween Pe Romaneste )
articol scris de pansy blog panseluta-violet.blogspot.com
Daca iti place reteta prezentata da un like pe butonul din stanga
Informatia am luat-o de aici. Mi s-a parut cea mai apropiata informatia de ce stiam eu. Pentru ardeleni e o sarbatoare foarte importanta.Din pacate eu nu pot sa particip pentru ca trebuie sa ma deplasez cu mama ,care e dependenta de mine si nu am conditiile necesare la locul de destinatie.Dar cu sufletul sunt acolo.Am o matusa,Stela si o verisoara Livia,care ma inlocuiesc si le multumes din suflet.
Luminatia,sau Ziua mortilor
este o sarbatoare care incepe pe 31 octombrie si se termina pe 2 noiembrie .Este numita in calendarul catolic Sarbatoarea tuturor sufletelor.
Luminatia este o sarbatoare tinuta in zona Transilvaniei si a Banatului de catre toti oamenii indiferent de confesiunea religioasa din care fac parte,fie catolici, fie ortodocsi, fie protestanti.
În tradiţia Bisericilor catolice,romana si unita, se spune că, de Luminaţie, o parte din sufletele celor morţi, care nu au fost nici sfinţi şi nici damnaţi, ajung în Purgatoriu, unde se curăţă de păcate, ca apoi sa aiba acces în rai.
Astfel, in ziua de 31 octombrie,oamenii merg la mormintele celor dragi si le curata.
In zilele urmatoare,ei duc flori ,de obicei crizanteme,si se roaga la morminte ptr sufletele
rudelor trecute dincolo.
Cindva se pare ca se obisnuia sa se aprinda noaptea luminari si sa se puna pe ape.
Azi,insa,cum se insereaza,in ziua de 1 nov,oamenii pornesc spre cimitire pentru a pune luminari.
Aceasta sarbatoare este o parte din vechiul cult al mortilor.
In traditiile populare romanesti din sud-estul tarii traditia cultului mortilor apare sub numele de Samedru,un cioban care se spune ca „ incuie vara si desfrunzeste pomii”.
In simbata dinaintea lui Samedru, numita si Mosii cei mari, Mosii lui Samedru,sau Mosii de toamna se aduc ofrande pentru sufletul mortilor.
Traditia era cindva,ca ,de simbata mortilor sa se taie un copac si sa se incinereze in noaptea de 25/26 octombrie.
Focul lui Samedru este simbolul mortii/invierii zeului,un sfirsit si un nou inceput,incheierea unei perioade de timp si inceputul alteia.O innoire a anului.
. Interesanta este si formula de invocare a spiritelor mortilor spusa in tinutul Almajului si prin care li se cerea acestora, in schimbul pomenilor date, ajutor, belsug si spor in casa:
“Voi mosi stramosi
Sa-mi fiti toti voiosi,
Sa-mi dati spor in casa,
Mult pe masa,
Cu mult ajutor
In campul cu flori”
La focul lui Samedru participa toata comunitatea:copiii si flacaii aleg copacul din padure,il taie si-l curata de crengi.
Apoi il duc la locul de ardere unde il imbraca in cetina si-l pun in picioare.
Copacul este numit par si este pus in pozitie verticala.
La inserare,copiii aprind focul,femeile vin si impart pomana ca la o inmormintare.
In timp ce parul arde,oamenii maninca,beau,glumesc,cinta si danseaza.
Renasterea zeului coincide cu momentul prabusirii parului ars.
Oamenii luau cu ei cenusa si carbune pe care le imprastiau pe paminturi si in gradini,incepind astfel un nou an pastoral sub protectia zeului.
Anul pastoral avea doua parti : anotimpul lui Samedru si anotimpul lui Sangeorz.Si azi,turmele de vite pleaca la pascut de Sangeorz si se intorc sa ierneze de Samedru.
Popoarele celtice aveau aceeasi impartire a anului in doua anotimpuri,cu diferenta de incepere de citeva zile :1 mai si 1 noiembrie.
Elementele sarbatorilor sint comune cu cele celte,in Romania existind si azi dansurile ciobanilor de Samedru si Sangeorz.
Sarbatoarea celtica de reinnoire a zeului se numeste Samhain,sau sarbatoarea tuturor spiritelor.
Ea are loc in noaptea de 31 oct-1nov.Aceasta antica traditie este cunoscuta in lume sub numele Halloween (All hallow even ) sau All saints day.
Samhain ,in limbile gaelice moderne este numita Sfirsitul verii.De asemenea in limba irlandeza moderna,Samhain inseamna noiembrie.
Odata cu afirmarea crestinismului,Samhain si-a schimbat numele in Ziua tuturor sfintilor sarbatorita pe 1 nov si Ziua tuturor sufletelor sarbatorita pe 2 nov.
Dar sarbatoarea ca intreg incepe pe 31 oct.
Celtii au fost printre primii care au adoptat religia crestina deoarece aceasta confirma credintele celte privind familia,comunitatea, reinnoirea si moartea.
Astfel,anul nou de 1 ian este o conventie aleasa intre vechiul Samhain (1 nov) si anul nou roman (1 mar)..
Samhain a primit o binecuvintare crestina in anul 837 ad din partea bisericii catolice drept multumire ca au pastrat traditiile crestine si scripturile sute de ani cit haosul a domnit in Europa.
De samhain celtii sarbatoreau intilnirea fortelor intunericului cu ale luminii si considerau ca noaptea dinspre 31 oct si 1 nov este ca o „taietura „ in timp in care spiritele celor morti pot veni sa locuiasca in cei vii.
Celtii faceau un foc din oasele unui animal reprezentind pe toti locuitorii comunitatii,se deghizau in costume care sa nu placa spiritelor rele si isi lasau casele in intuneric si frig pentru a pacali spiritele rele.
Aceasta noapte sfinta era luminata de focul care simboliza unirea tuturor inimilor in iubire.
Ca simboluri universale ale acestei sarbatori,M .Eliade mentiona:
„Ce altceva ar putea fi invazia sufletelor mortilor decit semnul unei suspendari a timpului profan,al realizarii paradoxale a unei coexistente a trecutului si al prezentului?”
„ Arderea focului reprezinta combustia ,anularea pacatelor,greselilor comunitatii care duca la regenerare,la o noua nastere”
Aceasta sarbatoare avea si sensul de sfirsitul recoltelor si de binecuvintare a bucatelor.
este o sarbatoare care incepe pe 31 octombrie si se termina pe 2 noiembrie .Este numita in calendarul catolic Sarbatoarea tuturor sufletelor.
Luminatia este o sarbatoare tinuta in zona Transilvaniei si a Banatului de catre toti oamenii indiferent de confesiunea religioasa din care fac parte,fie catolici, fie ortodocsi, fie protestanti.
În tradiţia Bisericilor catolice,romana si unita, se spune că, de Luminaţie, o parte din sufletele celor morţi, care nu au fost nici sfinţi şi nici damnaţi, ajung în Purgatoriu, unde se curăţă de păcate, ca apoi sa aiba acces în rai.
Astfel, in ziua de 31 octombrie,oamenii merg la mormintele celor dragi si le curata.
In zilele urmatoare,ei duc flori ,de obicei crizanteme,si se roaga la morminte ptr sufletele
rudelor trecute dincolo.
Cindva se pare ca se obisnuia sa se aprinda noaptea luminari si sa se puna pe ape.
Azi,insa,cum se insereaza,in ziua de 1 nov,oamenii pornesc spre cimitire pentru a pune luminari.
Aceasta sarbatoare este o parte din vechiul cult al mortilor.
In traditiile populare romanesti din sud-estul tarii traditia cultului mortilor apare sub numele de Samedru,un cioban care se spune ca „ incuie vara si desfrunzeste pomii”.
In simbata dinaintea lui Samedru, numita si Mosii cei mari, Mosii lui Samedru,sau Mosii de toamna se aduc ofrande pentru sufletul mortilor.
Traditia era cindva,ca ,de simbata mortilor sa se taie un copac si sa se incinereze in noaptea de 25/26 octombrie.
Focul lui Samedru este simbolul mortii/invierii zeului,un sfirsit si un nou inceput,incheierea unei perioade de timp si inceputul alteia.O innoire a anului.
. Interesanta este si formula de invocare a spiritelor mortilor spusa in tinutul Almajului si prin care li se cerea acestora, in schimbul pomenilor date, ajutor, belsug si spor in casa:
“Voi mosi stramosi
Sa-mi fiti toti voiosi,
Sa-mi dati spor in casa,
Mult pe masa,
Cu mult ajutor
In campul cu flori”
La focul lui Samedru participa toata comunitatea:copiii si flacaii aleg copacul din padure,il taie si-l curata de crengi.
Apoi il duc la locul de ardere unde il imbraca in cetina si-l pun in picioare.
Copacul este numit par si este pus in pozitie verticala.
La inserare,copiii aprind focul,femeile vin si impart pomana ca la o inmormintare.
In timp ce parul arde,oamenii maninca,beau,glumesc,cinta si danseaza.
Renasterea zeului coincide cu momentul prabusirii parului ars.
Oamenii luau cu ei cenusa si carbune pe care le imprastiau pe paminturi si in gradini,incepind astfel un nou an pastoral sub protectia zeului.
Anul pastoral avea doua parti : anotimpul lui Samedru si anotimpul lui Sangeorz.Si azi,turmele de vite pleaca la pascut de Sangeorz si se intorc sa ierneze de Samedru.
Popoarele celtice aveau aceeasi impartire a anului in doua anotimpuri,cu diferenta de incepere de citeva zile :1 mai si 1 noiembrie.
Elementele sarbatorilor sint comune cu cele celte,in Romania existind si azi dansurile ciobanilor de Samedru si Sangeorz.
Sarbatoarea celtica de reinnoire a zeului se numeste Samhain,sau sarbatoarea tuturor spiritelor.
Ea are loc in noaptea de 31 oct-1nov.Aceasta antica traditie este cunoscuta in lume sub numele Halloween (All hallow even ) sau All saints day.
Samhain ,in limbile gaelice moderne este numita Sfirsitul verii.De asemenea in limba irlandeza moderna,Samhain inseamna noiembrie.
Odata cu afirmarea crestinismului,Samhain si-a schimbat numele in Ziua tuturor sfintilor sarbatorita pe 1 nov si Ziua tuturor sufletelor sarbatorita pe 2 nov.
Dar sarbatoarea ca intreg incepe pe 31 oct.
Celtii au fost printre primii care au adoptat religia crestina deoarece aceasta confirma credintele celte privind familia,comunitatea, reinnoirea si moartea.
Astfel,anul nou de 1 ian este o conventie aleasa intre vechiul Samhain (1 nov) si anul nou roman (1 mar)..
Samhain a primit o binecuvintare crestina in anul 837 ad din partea bisericii catolice drept multumire ca au pastrat traditiile crestine si scripturile sute de ani cit haosul a domnit in Europa.
De samhain celtii sarbatoreau intilnirea fortelor intunericului cu ale luminii si considerau ca noaptea dinspre 31 oct si 1 nov este ca o „taietura „ in timp in care spiritele celor morti pot veni sa locuiasca in cei vii.
Celtii faceau un foc din oasele unui animal reprezentind pe toti locuitorii comunitatii,se deghizau in costume care sa nu placa spiritelor rele si isi lasau casele in intuneric si frig pentru a pacali spiritele rele.
Aceasta noapte sfinta era luminata de focul care simboliza unirea tuturor inimilor in iubire.
Ca simboluri universale ale acestei sarbatori,M .Eliade mentiona:
„Ce altceva ar putea fi invazia sufletelor mortilor decit semnul unei suspendari a timpului profan,al realizarii paradoxale a unei coexistente a trecutului si al prezentului?”
„ Arderea focului reprezinta combustia ,anularea pacatelor,greselilor comunitatii care duca la regenerare,la o noua nastere”
Aceasta sarbatoare avea si sensul de sfirsitul recoltelor si de binecuvintare a bucatelor.
__________________
