L’incontro Postavarului
articol scris de aphextwinz blog aphextwinz.wordpress.com
Gasiti datele de contact pe Afterhours.
Noi am mai fost acolo, la L’ Incontro, acum am fost in cadru mai larg, am luat mai multe, din pacate de data asta nu pot sa va spun scorurile, nu le-am retinut si nota a fost ridicata abuziv de altcineva.
Ca o scurta re-descriere, localul este de cartier, vin multi parinti cu copii, deci nu va asteptati al o atmosfera intima, mancarea mie mi se pare foarte buna, desi in general nu prea aduce a ceea ce este in meniu, e un melanj international in diverse viziuni, dar e buna, portiile generoase, preturile bune.
Schioapata la capitolul servire, parerea mea e ca nu sunt destui chelneri sau nu sunt suficient de bine platiti. Ei, amabili, dar vin greu, mai uita cate o comanda, acasa am remarcat ca e posibil sa fi pus si mai putine beri pe nota, da, nu mai multe, dar cum nici noi nu le mai tinusem sirul …
Cam asta e scurta descriere asa ca sa va arat ce am mancat noi.
Pachetele de primavara (diferite de cele de data trecuta, complet, bune).
Orez picant, era la garnituri asiatice, nu are nici o legatura cu ce fac chinezii, dar a fost deliciu. Si picant.
Nu a iesit prea bine in poza, dar a fost foarte buna, vita la plita incinsa.
Un mix grill, banal dar nu rau.
Pizza, cica, Carbonara, mie mi-a placut mult. De fapt pizza pe vatra de la ei chiar e buna, cafelele si limonada, idem.
Si o Valdostana intarziata, uitasera de ea, idem, foarte buna.
Desert a luat numai fetita gazdei (gazda a fost ca a tinut musai sa faca cinste), am zis, hm, clatite cu ciocolata, mare branza. Bai, excelente, azi fac si eu, asa de bune au fost.
In rest, beri, vin, ce a mai fost pe acolo. Si ne-am prostit. V-am zis, e local de familie si de cartier.
Mi-a placut cum e scris uischeanul, am luat si noi, JB 
Din pacate, din cauza internautilor care sunt mai rautaciosi (spre hartuitori), nu pot sa va arat poze nemaipomenite, dar asa, un superboy, wondergirl si observatorul abia scapat din mainile lor, pe Mozzarella care a iesit cu onoarea nereperata nu am pozat-o, ia ca punem.
Daca va intrebati cum topaie, tropaie, urla, latra, chitaie, varsa, troznesc si pocnesc dar, cel mai important, se inteleg p limba lor, doi copii care se vad prima oara in viata lor plus un plod de caine, e ceva deosebit. Nu stiu daca psihic ar rezista cineva la asa un spectacol, dar atat de fain a fost incat multumesc musafirilor cu un hard roc aleluia si melodia pe care au dansat toti trei.
