La Pizza Brothers
articol scris de aphextwinz blog aphextwinz.wordpress.com
O sa imi spuneti ca le fac reclama. Pai chiar le fac, mie mi-au devenit ca niste frati mai mici si in general toti cei care le-au trecut pragul celor de la Pizza Brothers au plecat multumiti, prieteni buni de-ai mei m-au sunat chiar sa imi multumeasca, rara avis in ziua de azi sa iti mai multumeasca cineva pentru o recomandare.
Cu o mica trebusoara pe la ei, am plecat cam fara chef, ghinion la transporturi, ce sa mai, zi din aia care incepe prost, dar nu se sfarseste si mai prost.
Pentru ca toti avem probleme (iaca mie, azi, mi s-a clonat cardul pentru niste amarati de 100 de lei, nici nu stiu daca e de ras), ei au mai multe probleme pentru ca isi conduc afacerea si nu e tocmai usurel.
Si cu toate astea e vreme mereu de un zambet si o caterinca la bro.
Luni se va deschide si al doilea local, care include si livrari, tot pe acolo, pe langa strada Calinescu, motiv pentru care se fac deja pregatiri.
Eu daca am stat langa tejgea, ca era berea mai aproape, mirosul mai fin si puteam si sa “fur meserie” (asta e partial si legenda, dar nu pot sa nu ma uit cand lucreaza baietii, e totul aliniat, curat, aranjat, ca la armata) am pozat cam tot ce am prins.
Am vazut si cum face Claudiu un tiramisu foarte misto, clasic, asa trebuie sa fie, fara combinatii pe langa.
Am bagat ochiul si la un pesto genovese, tot clasic, de la ingrediente pana la prepararea in mojar, proaspat facut pentru o portie de paste.
Eu m-am ales cu o farfuriuta de bunaciuni (focaccia cu seminte, niste salami si masline, de ciugulit la bere).
Ba chiar a ajuns o pizza intreaga in salajean, pentru asta batrn, ca e mare fan, o face bucatele si pe urma face febra musculara la drumuri in bucatarie, isi face de lucru pana o termina pe toata. A avut parte de ingredeientele lui favorite, ca de, la 82 de ani mai ai si fixuri si Claudiu e foarte dragut de cate ori ii zic ca vreau ceva pentru genitor, mi-a pus carnuri si ciuperci, ce mananca domnul, la varsta lor trebuie rasfatati, ca si noi am fost rasfatati cand eram mici.
Ba mai mult, la cat rororo mi-am luat cand am intrat cu pizza in casa, a primit si pijkoata un colt de coaja, desi nu merita, dar treaca de la noi.
Claie peste gramada, ca de obicei, oameni misto, muzica misto, pizza misto, asa ca ii rororo la gingii pe baieti, pentru ca merita.
