La Multi Ani 2010!
articol scris de BucatariaAndreei blog andreea.dorobantu.name
Si uite asa a mai trecut un an, un an destul de norocos pentru familia noastra.
Ca sa fac un bilant, asa cum face toata lumea cand paseste in noul an:
- ne-am luat apartament, asta dupa stres si emotii cu programul “Prima Casa”. A fost un proces lung si obositor dar acum avem casuta noastra
- din luna iunie am luat decizia sa facem un copil si in octombrie am aflat ca vom fi parinti
- Doamne ajuta ca avem locuri de munca si nu trecem prin necazul prin care trec atatia mii de someri.
Din pacate, am o sarcina foarte grea. De la inceput am avut probleme si acestea inca nu s-au terminat.
Dupa ce am consultat 3 medici din Timisoara, se pare ca bebele nostru are omfalocel, aceasta este o malformatie la nivelul abdomenului, intestinele sunt iesite in afara si sunt acoperite de un sac transparent. Poate fi operat la nastere, asta in conditile in care nu mai sunt, Doamne fereste si alte malformatii.
Am dat peste un dr foarte bun, care mi-a explicat- asta dupa ce alti 2 medici mi-au recomandat sa fac avort- ca trebuie sa fac neaparat amniocenteza pentru a vedea daca bebe mai are si alte malformatii.
Si uite asa, cu o zi inainte de anul nou, eram in cabinetul medical facand acest test. A fost destul de dureros, cu un ac mare mi-a facut punctie prin abdomen pentru a luat lichid amniotic. Mi-a foat foarte rau in acea dupa masa, am avut contractii dar am trecut cu bine si ii multumesc taticului pentru suport.
Acum asteptam rezultatele care vin peste 3 saptamani. Pana atunci, nu ne ramane decat sa ne rugam si vreau sa rog si cititorii mei sa faceti acest lucru pentru bebe.
Sunt convinsa ca acum Dumnezeu doar ne incearca pentru a ne testa credinta, dar sunt convinsa ca voi da nastere unui copil sanatos. Si daca va avea aceasta malformatie, va trece cu bine peste operatie!
Daca Doamne fereste, amniocenteza nu va iesi bine, inseamna ca bebe are si alte malformatii si exista riscul sa moara intrauterin sau imediat dupa nastere.
Am avut, atat eu cat si sotul meu 2 nopti de cosmar, nopti in care nu ne dezlipeam mana de pe burtica si ii spuneam ca il iubim si ca impreuna toti 3 vom depasi acest mare hop.
Si asa va fi!Nu ne pierdem speranta ca in luna iunie ne vom tine puiul in brate. Dumnezeu nu ne lasa!
Ne asteapta o perioada foarte grea, plina de stres si sper si ma rog la Dumnezeu sa ne dea puetere sa trecem peste ea!
Voua cititorilor, va multumesc ca ma cititi, am ramas in urma cu meniul de Craciun, dar nu am avut dispozitia necesara sa scriu pe blog.
Va doresc un An nou mai bun, plin de bucurii si impliniri!
