Japonia Culinara (iv)
articol scris de A to Z - food and tr blog a-bis-z.blogspot.com
Bento box e cutia cu prânzul în Japonia. Se poate pregăti acasă sau se poate cumpăra. Bento este o cutie cu mai multe separeuri în care se pun diferitele elemente ale prânzului: orez, carne sau peşte, tempura, legume fierte, prune murate, după preferinţe. Mâncarea este rece, dar în orice caz gustoasă.
Atât aranjarea meniului, cât şi aspectul exterior al cutiei au devenit cu timpul artă. Mamele decorează Bento-urile pentru copii modelând orezul în forme de ursuleţi, de peşte sau mai nou (Hello) Kitty. Cutiile pe care le poţi cumpăra sunt atât de frumos ambalate, încât îţi vine greu să începi să strici ambalajul.
Acum câteva luni am dat peste un blog superb, Bentolicious, unde sunt prezentate o mulţime de exemple încântătoare de decorare a cutiilor Bento pentru copii.
O altă chestie specifică Japoniei este forma în care unele restaurante îşi promovează meniurile, şi anume machete din plastic care redau în detaliu meniurile. Clientului îi este astfel foarte uşor să comande, chiar dacă nu ştie japoneză – arătatul cu degetul în vitrină funcţionează şi aici foarte bine.
Machete plastificate există şi pentru automatele de băuturi. Ce m-a impresionat la aceste automate a fost că aveau şi băuturi calde. Dacă eşti undeva cu maşina pe drum şi vrei să bei o cafea bună, nu trebuie decât să te opreşti la o staţie de benzină şi să-ţi iei o cafea caldă, espresso, normală sau cu lapte, la doză. Şi e chiar gustoasă.
Şi asta nu e totul, la automate poţi să cumperi până şi mâncare caldă la cutie.
În Japonia nu se mănâncă doar orez şi peşte crud, cum credeam. Pe lângă sushi şi sashimi, despre care n-o să scriu prea multe acum, mâncărurile mele japoneze preferate sunt tempura, tori karaage, gyoza şi soba noodle, pe care le gătesc şi acasă foarte des.
Tempura (sau tenpura) se numeşte modul în care se prăjesc diverse legume, ciuperci, carne sau peşte – ele se dau prima dată printr-o panadă din făină, ou şi apă foarte rece şi prăjite apoi în ulei fierbinte, la cca. 170-190°C. Important este ca panada să nu fie foarte fină, adică eventualele cocoloaşe sunt acceptate, apa pentru panadă să fie foarte rece, chiar cu bucăţi de gheaţă, iar uleiul să aibă temperatura perfectă. Asta se poate verifica turnând o picătură de panadă în uleiul fierbinte – dacă picatura ajunge la fundul cratiţei şi apoi imediat se ridică la suprafaţă, temperatura e perfectă. Tempura se serveşte imediat după preparare.
Tori karaage sunt bucăţi de carne de pui marinate şi apoi prăjite. Se servesc calde cu o felie de lămâie sau majoneză.
Gyoza sunt un fel de colţunaşi umpluţi cu un amestec din carne de porc, parţial prăjiţi şi fierţi în aburi. Reţeta o găsiţi aici .
Soba Noodle sunt nişte tăieţei lungi şi subţiri făcuţi din făină de hrişcă. Tăieţeii se fierb, iar apoi se răcesc bine şi se pun pe un castron împletit ca în poza de mai sus. Se pot adăuga bucăţi de gheaţă pentru a păstra tăieţeii reci. Se servesc cu un sos specific, cu rădăcină de wasabi răzuită şi ceapă verde tocată mărunt. Este o mâncare perfectă pentru vară.
Nu m-am dat la o parte când a venit vorba despre alte mâncări, cu specific local. Dacă arăta bine, încercam orice, şi eram de fiecare dată surprinsă de combinaţia de gusturi şi arome.
Au fost şi mâncăruri pe care nu le-am încercat. Una dintre ele este Natto – o pastă cleioasă foarte neapetisantă făcută din boabe de soia fermentate. Cu toate că Natto este foarte sănătos (este benefic împotriva coagulării sângelui, tensiunii ridicate, osteoporozei şi ulcerului) nu m-am putut încumeta să gust această pastă.
Un lucru e sigur: în Japonia se găseşte mâncare pe gustul fiecăruia, indiferent de pretenţii. Atât mâncarea japoneză, cât şi cea mediterană m-au convins. Aş putea locui acolo pentru o vreme şi nu mi-aş face nici o grijă în ce priveşte mâncarea. Trebuie să recunosc că în Japonia am mâncat cea mai bună Pasta aglio e olio, ce să mai spun de Sushi & Co...
V-ar putea interesa şi:
