În Mâna Sorţii…
Sursa În mâna sorţii…
articol scris de Gatind cu Mira blog gatindcumira.blogspot.com
Daca iti place reteta prezentata da un like pe butonul din stanga
O veste proastă, de orice natură ar fi ea este în stare să îţi dea peste cap toată raţiunea, dar atunci când afli că un prieten drag a plecat din lumea asta, sufletul îţi urlă de durere. Cu toţii ştim teoria tibetană că „atunci când moare un om plângi pentru că nu ştii tu cum o să trăieşti mai departe şi nu pentru că el a murit”, dar atunci când afli că un om ce toată viaţa lui a iubit frumosul şi a făcut tot ce a fost omeneşte posibil ca să-i ajute pe cei din jur şi constaţi că aparenţele arată contrariul şi că în urma OMULUI nu a rămas nimic, nici măcar o vorbă bună, îţi vine să le dai cu capul de pereţi tuturpr trepăduşilor care au supt de pe urma lui.
Poate că supărarea mea la aflarea veştii ca Simona Dana Tudorache, născută Simona Dana Cipciri este aşa de mare pentru că mi-a fost o prietenă foarte dragă alături de care am trăit momente incredibile, dar cred că supărarea se datorează şi felului în care societatea reşiţeană a trecut peste acest moment.
Un om, inginer tehnolog de profesie, ce a stat de-a lungul vremii la baza unei societăţi comerciale (de care au profitat mulţi), ca mai apoi să fie referent FPS (un moment la fel de propice pentru cei din jur), consilier parlamentar şi de-a lungul anilor să care în spinare povara unui partid şi să-şi dedice zilele ridicării acestuia, mi se pare incredibil să treacă în lumea celor veşnici neobservată.
Eu vestea am primit-o nedetaliată şi fiind la peste 1000 km distanţă, prin banalul telefon, dar societatea? Colegii de partid? Elevii ei? Nimeni nu spune nimic, nici bune, nici rele…totul s-a redus la tăcere.
Pentru Simona Dana Tudorache, la vârsta de 50 de ani viaţa a decis că ea şi-a încheiat misiunea pe pământ, noi în schimb cei care am fost întotdeauna alături de ea şi am stimat-o pentru tot ceea ce a făcut, ar trebui să ne înclinăm frunţile şi să-i purtam veşnic în suflet respectul pentru tot ceea ce a făcut.
Aparenţele de multe ori înseală şi chiar dacă un om atâta timp cât a trăit si-a închinat viaţa celorlalţi, să nu ne fie teamă să recunoaştem măcar în adâncul sufletului că a făcut atâtea lucruri bune şi ne-a ajutat aşa cum a putut pe fiecare în defavoarea propriului ajutor.
Odihneşte-te în pace Simona, noi cei apropiaţi ţie, nu te vom uita niciodată şi întotdeauna ne vom aminti cu drag momentele petrecute împreună...acesta este doar un gând, momentul ACUM, care sper să zboare cu recunoştinţă spre tine!
Mira Tănase
Poate că supărarea mea la aflarea veştii ca Simona Dana Tudorache, născută Simona Dana Cipciri este aşa de mare pentru că mi-a fost o prietenă foarte dragă alături de care am trăit momente incredibile, dar cred că supărarea se datorează şi felului în care societatea reşiţeană a trecut peste acest moment.
Un om, inginer tehnolog de profesie, ce a stat de-a lungul vremii la baza unei societăţi comerciale (de care au profitat mulţi), ca mai apoi să fie referent FPS (un moment la fel de propice pentru cei din jur), consilier parlamentar şi de-a lungul anilor să care în spinare povara unui partid şi să-şi dedice zilele ridicării acestuia, mi se pare incredibil să treacă în lumea celor veşnici neobservată.
Eu vestea am primit-o nedetaliată şi fiind la peste 1000 km distanţă, prin banalul telefon, dar societatea? Colegii de partid? Elevii ei? Nimeni nu spune nimic, nici bune, nici rele…totul s-a redus la tăcere.
Pentru Simona Dana Tudorache, la vârsta de 50 de ani viaţa a decis că ea şi-a încheiat misiunea pe pământ, noi în schimb cei care am fost întotdeauna alături de ea şi am stimat-o pentru tot ceea ce a făcut, ar trebui să ne înclinăm frunţile şi să-i purtam veşnic în suflet respectul pentru tot ceea ce a făcut.
Aparenţele de multe ori înseală şi chiar dacă un om atâta timp cât a trăit si-a închinat viaţa celorlalţi, să nu ne fie teamă să recunoaştem măcar în adâncul sufletului că a făcut atâtea lucruri bune şi ne-a ajutat aşa cum a putut pe fiecare în defavoarea propriului ajutor.
Odihneşte-te în pace Simona, noi cei apropiaţi ţie, nu te vom uita niciodată şi întotdeauna ne vom aminti cu drag momentele petrecute împreună...acesta este doar un gând, momentul ACUM, care sper să zboare cu recunoştinţă spre tine!
Mira Tănase
