In Fashion
articol scris de midori blog midoris.wordpress.com
pe bicicleta, in oras, esti un fel de proscris. n-ai nici o regula de respectat, dar nici nu esti protejat de vreuna. mai iei cite-un sens unic in raspar, te mai refugiezi pe trotuar cind nu mai incapi pe carosabil, te mai strecori printre masinile parcate, mai astepti sa-ti faca loc cite-un pieton. uite d-aia, de cind merg cu bicla prin oras, am avut ocazia sa ma uit mai atent la pietoni.
s-a mai zis asta de multe ori: majoritatea oamenilor din orasul asta sint niste morti vii. nu-si ridica privirile din pamant, nu stiu ce-au in stanga si ce-au in dreapta. nu aud (unii, putini, reactioneaza la sonerie, dar cei mai multi pur si simplu sint inchisi intr-o bula). si daca-ti permiti sa-i atentionezi, ori devin agresivi, ori se uita la tine cu privirea inexpresiva a unui iepure prins in lumina farurilor. lumea din jur le e indiferenta, si au uitat de mult ce cauta in propria viata.
asa ca weekendul trecut am fugit sa petrec timp printre alt fel de oameni. m-am dus cu mai mult verde la lacul rosu, sa dau o mana de ajutor intr-un proiect care se numeste ‘clar si limpede’. am adunat pet-uri si sticle si alte minuni aruncate cu nesimtire in inima muntelui. si a fost bine – a fost reconfortant sa vad ca mai exista bun simt, mai exista responsabilitate, oameni preocupati de lumea in care traiesc. si au mai fost aer curat, miros naucitor de brad, colaci secuiesti, petice de zapada ascunse la umbra si foc de tabara trosnitor.
gunoaiele adunate de noi acolo – cateva remorci de tractor – sint nimic pe langa cele inca imprastiate pe muntii nostri. dar sint o mana de ajutor la ceea ce un prieten numea “santierul Romania”. si o speranta ca Let’s do it Romania o sa-si atinga scopul. cu tot cinismul strans, vin si spun: hai ca se poate. curaj!