Gateli La Foc Mic, Din Mai Nimic
articol scris de aphextwinz blog aphextwinz.wordpress.com
No amu, daca tot luam drumul Clujului fix cand vine nebunia si zapada, cu potaia eplieptica la purtator, a trebuit sa fac cate ceva sa las acasa. Greu, greu, dar de iesit, au iesit de numa (cand o sa ajung la Orsova o sa vorbesc pre limba Bogdanei, da?).
Facuta fara chef si din chestiuni lasate la congelator, cred ca mi-a iesit una din cele mai bune supe, la final am si dovezi. La poze, partz, ca totul am incheiat tarziu si sunt facute din fandare in varful piciorului pe scaun sub singurul neon de la lampa care mai functioneaza, dar ne credeti pe cuvant, sper.
Ideea e ca trebuia si ceva pentru paradita asta, ceva pentru acasa, iaca, am scos de la congelator doua oase (mici) de vita, cu sita, o cutie de carne de oase de piept de curcan (v-am spart, dar ce sa fac, nimic nu se arunca) si am pus la presiune cu o ceapa, o bucata de ghimbir si o bucata de telina. Fireste ca toate sunt spalate si paracuratate, ca ma seaca retetele in care: spalati si curatati. Da, fireste.
Am lasat supa la racit si (Costachel sta la baza ideii adoptate deja) in strelicii culesi, am pus la inabusit niste ardei gras, morcov plus sare, cat sa lase culoare.
Am pus toate peste supa de (daca ati uitat din ce e, luati lecitina) ce va povesteam, apoi am adaugat niste fasole verde si cartof, tacpac, foc, hai pa.
La servire isi pune care ce vrea, zeama pitzi de varza, smantana, otet de tarhon, mie mi se pare balsam pentru raceala si frig asa, numai cu mult piper imprastiat sub neon.
Oricum, bestiala supa (si nu imi sta in caracter sa ma laud si nici nu e meritul meu, multe legume + oase de vita + curcan = love, pana si papagalilor le iesea).
Boon, seara cica ce ai chef sa mananci, pai nu stiu, dar tu? Pai nu stiu, ce avem? Zic malaiul ala de la ajutoare, arata cam suspect, facem o mamaliga, daca nu e ca lumea il dam la caine.
SI, am pus-o de mamaliga, zic sa dea gaia in cracii lui, sigur e plin de praf, amu ce sa fac, sa spal malaiul? Nici vorba sa fie grisat. Si m-am hotarat, mamaliga cu oua, smantana si telemea, toate gramada, ce o fi o fi. Acuma stiu ca puristii o sa dea cu mvai, dar a avut (aproape) gustul mamaligii de la tara, din malai de la moara, ca nici aia nu lustruiau bob cu bob de porumb ca inca nu eram in UE. Asadar am imparti, ca dorea si rororo.
Ma uitam la 2 and 1/2 man si am uitat ouale nitel cam mult, in rest, pe cheful si gustul meu netrendi.
Si o mini-portie (ca daca plecam la tzuika si palinka nu fac multa mancare de lasat acasa) de mazare. Numai ca am fost asa cheauna ca am pus cam multa apa la fiert, asa ca va zic pe scurt: am fiert aripa de curcan, ceapa, ardei gras, am dat cainelui os de curcan, cainele a ascuns os de curcan la mine sub perna, am scos, dezosat, facut, dres, legumele intregi le-am pus peste mamaliga de mai sus, am pus o punga de mazare gata fiarta si niste sos de tomate, suc, bulion, pana mea, am mai fiert, am pus marar, gata.
Daca nu ati inteles nimic, sunteti dislexici, nu e vina mea
Si de final, special pentru Mira, parada modei, iarna asta se poarta negrul.
AM zis ca facem duet, cofi-casi, ca le si cheama pe amandoua cu C si sunt la culoarea modei, dar vezi sa nu stea tuta mea, ca ii mirosea a supa si mazare. Deci apropos de dedicatie, am si o melodie speciala (stiu ca am mai pus-o, dar asa mi-a traznit acuma).
rororo (si miaumiaumiau, ca nu stiu ce onomatopee scoate cafeaua)