Cozi De Zebră în Foi De Varză
articol scris de Povestelnicul blog povestigustoase.com
No, se putea de făcut un ghiveci, un ragu sau ce fel de amestecături leguminoase mai există. Da i s-a părut Povestelnicului că nu e suficient de interesantă ideea. Şi unde mai pui că i s-a făcut şi dor de menajerie. De aceea a hotărât el ca din aceleaşi chestii bune să facă o altă chestie la fel de bună dar care arată altfel. Aceeaşi Marie, cu altă pălărie.
Aşa, o reţetă mai trăsnită, venită la nişte neuroni flămânzi pe neprins de veste şi cu o perversiune legată strict de conţinutul frigiderului. Păi, am băgat nasul după uşa albă şi le-am scos pe toate:
250 g rosii pasate
2 căţei de usturoi
1 cartof mare
2 cârnaţi de porc
2 dovlecei mici
1 lingură de ulei de măsline
sare
piper negru
4 foi întregi de varză medie
2 ace şi 6 scobitori (că fără ele – bucluc mare)
Ce credeţi c-am făcut cu ele? Vă spun:
În primul rând am pus la foc o cratiţă cu apă să fiarbă. Când apa a fiert, am aruncat acolo nişte sare, am dizolvat-o bine prin amestec şi am pus în ea foile de varză, astfel încât să fie acoperite complet. Le-am lăsat să stea sub capac vreo 3-5 minute.
Între timp am prăjit cârnaţii, aşa cum v-am mai spus când am făcut cârnaţi sub crustă de cartofi.
Pe urmă am preparat plapuma ca să învelesc cozile.
Pentru început, am dat cartoful prin răzătoare. Chiar dacă mai sus vedeţi doi, să ştiţi c-am folosit doar unul.
Cartoful ras, usturoiul şi roşiile adunate grămadă, le-am alintat cu ulei de măsline, sare, piper, busuioc şi oregano dacă vreţi.
Şi cu instrumentul magic, numit blender, am preparat sosul.
Când frunzele de varză s-au înmuiat de-a binelea, le-am scos ca să le tai în jumătate, de-a lungul peţiolului.
Eu m-am gândit cât m-am gândit şi am hotărât să scap în general de peţiol.
Chiar dacă n-o să faceţi coadă de zebră din asta, o să ştiţi cum să faceţi foile de varză pentru găluşte sau altfel de umplutură. Data asta la mine a fost prima, când am avut de furcă cu foile de varză.
După, am tăiat dovleceii şi cârnaţii rondele. Grosimea – cam 2 cm. Toate rondelele le-am pus pe ac şi astfel am obţinut două cozi frumoase de zebră.
Să fiţi foarte atenţi când tăiaţi rondelele, c-o să păţiţi ca mine: vedeţi coada cea de jos e cam strâmbă. Nu cumva să vi se întâmple şi vouă.
Acele puse la punct se învelesc frumos cu foile de varză. Şi ca să nu să se rătăcească unele de altele, prindeţi-le cu nişte scobitori.
Aici a venit momentul oportun să arătăm cozilor de zebră sosul cartofo-roşietic. Pe fundul unei tăvi am aşternut un strat de sos peste care am pus acele învelite.
Deasupra am turnat restul sosului, am acoperit tava cu folie de staniol, şi am dat-o cuptorului încins la 200 °C.
O ţineţi acolo cam o oră jumătate, se poate şi două, la temperatura de 200 °C. La fiecare 30 min, scoateţi folia şi cu o lingură strângeţi sosul de prin părţi şi-l turnaţi peste aceste pseudo găluşte. În ultimile 30 minute tava o puneţi la cuptor fără folie.
Peste 1,5 ore am scos tava, am scăpat uşor de scobitori şi ace, i-am trezit pe cei leşinaţi în bucătărie şi i-am aşezat la masă.
Iată aşa, dragii Povestelnicului, am zdrobit o mâncare rustică cu elemente de suprarealism. Cât despre coctailul pe care-l vedeţi în prima poză, vă spun repede cum se face. Pentru el am folosit:
400 ml lapte de cocos
200 ml apă minerală (dezirabil carbogazoasă)
4 linguriţe de dulceaţă de zmeură
2 linguriţe de fulgi de cocos
8 cuburi de gheaţă
Toate astea le-am pus grămadă într-un urcior şi am băgat blenderul în ele.
Poftă mare dară, iubiţi zebrele!
