Concediu Prin Tara
articol scris de aphextwinz blog aphextwinz.wordpress.com
WARNING: majoritatea pozelor sunt facute din mana, au caracter informativ; am poze fetisiste cu cainele cam prin toate locatiile, rog sensibilii sa se reorienteze catre alte site-uri; exista posibilitatea sa am considerente jignitoare asupra anumitor localitati; pozele sunt in ordine cronologica; a fost un concediu destul de static, nu e nimic spectaculosc.
Acestea fiind zise, am pornit cu mic cu mare si masina din dotare catre Brasov unde urma sa aiba loc o cantare. Masina plina ochi. Am luat o scurta pauza la Hanul Calatorului unde am mancat foarte bine la preturi decente.
Dintre toate am remarcat in mod deosebit carnaciorii picanti de la gustarea calda, exceptionali.
Printre mese, animalul de companie se invartea tacticos, cand a dat ochii cu potaia s-au speriat reciproc fugind care incotro.
Am ajuns la locul faptei si baietii s-au pus pe probe, ma rog, ce fac ei pe acolo, eu am cautat o terasa cand, surpriza, cei de la Rockstadt aveau o terasa perfect inchisa in spate unde am putut lasa jivina libera tot timpul. Au fost tare draguri si in plus mai aveau si coniecel de Jidvei.
Incep cu considerentele personale. Despre motociclisti am mai multe pareri, am intalnit si civilizati si ne. La terasa s-a strans o gasca mare din acest cult al rotilor cu numar par. Nimic deosebit, doar ca potaia se tot ducea la ei, na, lume noua. Majoritatea s-au jucat cu ea, ma rog, neimportant, insa, ca peste tot, a fost si un imbecil care nu stiu ce i-a facut (am auzit numai un hahait cretinoid: uite bah cum fuge cu coada intre picioare), moment in care am vrut sa iau atitudine. Insa Casi a fost atat ed speriata, nu am vazut-o in viata mea, terifiata de-a dreptul, greu am putut sa o iau de acolo.
Cum gardul era langa masina mea am auzit ca au luat atitudine cei de la masa imbecilului, care l-au pus la zid asa ca nu am mai revenit. Si de altfel nici nu ar fi fost frumos sa isc scandal inainte de concert caci in trupa sunt cativa care abia asteapta sa stea careva in calea pumnului. Catzaua s-a calmat cu oftaturi abia mai pe seara cand ne-am comandat cate o pizza, ca am plecat noi, fetele.
Ii urez donatorului de organe pe care nu il cunosc sa se opreasca cu gratie in primul stalp.
Asadar am luat cainele avariat, am comandat pizza si am mers la cumnatii mei care stau undeva vis-a-vis de parcul Titulescu, intr-o mansarda a unei case superbe pe care nu o voi pune aici din considerente personale, dar pun peisajele care se vad pe geamul de la buda si de la dormitor caci pe ferestrele de la living nu ma cocotai.
Si de incheiere, o frumusete care a stat ancorata acolo in toate zilele noastre de fataiala prin centrul Brasovului.
