Choco-shock Sau Bratislava With Friends
articol scris de szuszazuza blog gulaschsuppe.wordpress.com
Nu stiu daca neaparat femeile au o relatie speciala cu ciocolata. S-ar putea. Daca insa ma gandesc la niste mari maestrii ciocolatieri, s-ar putea ca si barbatii sa aiba o pasiune speciala pentru ciocolata. Sau, sa aiba o pasiune pentru femei si pentru ceea ce le place lor. Si atunci lucrurile stau si mai bine.
Acum un weekend, sambata, una dintre bunele mele prietene, nemtoaica la origine, dar vieneza prin adoptie, m-a luat pe sus si m-a dus la Bratislava. Nu am sa vorbesc aici despre cat de mult mi-a placut orasul – asta o va face probabil celalalt blog al meu . Am sa va arat doar doua prajituri pe care le-am mancat intr-o cafenea (cafe-bar?!) micuta, pe numele ei Cafe Cafe. Locul favorit al prietenei mele, care de altfel nu rateaza niciodata ocazia ca, de cate ori ajunge la Bratislava, sa manance una din nebunestile prajituri pe care cineva – un uimitor cofetar anonim – le prepara pentru deliciul nostru, al tuturor.
Ciocolata are pentru mine o savoare aparte. Ziceam odata, pe celalat blog, ca dupa ce ani de zile am avut o pasiune nedisimulata pentru ciocolata cu lapte, am descoperit destul de curand si ciocolata amaruie. In ceea ce priveste insa prajiturile sau torturile cu ciocolata sunt destul de pretentioasa, pentru ca e greu sa gasesc o reteta care nu imi provoaca reactii adverse, gen senzatie de lesin de la atata zahar, sau greata de la prea mult unt, ce mai, una care sa nu fie nici prea-prea, nici foarte -foarte. Greu de definit, oricum. De aceea sunt destul de conservatoare, iar retelele mele favorite se reduc la doua creatii: checul de ciocolata al mamei si Sachertorte – atat in varianta de casa made by Oma, cat si cel de la Sacher Hotel insusi.
Sambata trecuta insa am descoperit in Bratislava inca doua minunatii: o prajitura cu o crema de ciocolata care s-a topit pur si simplu in gura, aducand valuri de senzatii gustative, ceva usor ca matasea, si totusi consistent, o masa in care finetea untului se contrabalansa cu valuri de praf de cacao, intr-un tango nebunesc si ademenitor, rostogolindu-se cand mai rapid, cand mai tandru peste papilele gustative ametite de atata bucurie.
Cealalta prajitura, o combinatie de blat pufos si usor cu o crema ca o spuma de ciocolata, in care se intalneau lasciv bucati de banana aromata. Prin gustul nu foarte puternic de cacao, aroma fructelor se itea ca intr-un joc de-a tachinatelea, pentru ca la final sa se contopeasca una intr-alta si sa alunece usor pe limba degustatorului…
Asa ca, data viitoare cand va veti afla in Bratislava, mergeti la Cafe Cafe si incercati una din bunatatile de acolo. Va asigur ca merita!
