Bolnavior (2)
Sursa Bolnavior (2)
articol scris de casutalaurei blog casutalaurei.blogspot.com
Daca iti place reteta prezentata da un like pe butonul din stanga
Zilele acestea nu m-am simtit in stare de nimic constructiv. Am ratacit numai ca o habauca, am facut maniacal curatenie si am facut zilnic drumul casa spital, pe la ora 11 dimineata, asteptand vreo ora pana cobora doctorita de la vizita la spital. Eram un mic pluton de parinti intotdeauna la usa, astepand infrigurati vesti. Am facut si schimb de "experiente" si asa am aflat ca o gramada din ei s-au internat cu aceleasi simptome ca Petrica: dupa o zi in care au fost veseli, fara semn de boala, seara s-au apucat cu varsaturi, temperatura etc. etc. si s-au trezit cu copiii in spital. Asa ca se pare ca intr-adevar "bantuie" ceva in aer. Unii sunt ceva mai tari si fac forme usoare (ca Andreuta) altii pica ca in coma cum a patit unul din copilasii vecini de salon cu Petrica.
Anyway, am mers sa vorbesc cu doctorita in fiecare zi, o doamna foarte amabila, in prima zi mi-a spus ca nu e asa bine (la asta m-am speriat ingrozitor, mi-a dat cosmaruri), a doua zi era deja mai optimista, a zis ca a inceput sa manance, a treia zi ca mai face niste analize si ca de ies bine, mi-l da acasa - Doamne, multumescu-ti! Mi-as fi dorit mult sa-l vad dar nu s-a putut, am intrebat- atunci daca plange mult si mi-a zis ca nu, dimpotriva, cum e atat de dragut (of, of, orgoliul asta de mama:)))) si rade cu gura pana la urechi tot timpul (iep, aici imi recunosc puiul), toata lumea il dragaleste si ca e tot in brate, cum il lasa una, il ia alta (hopa, te pomeni ca ma trezesc cu un mic alintat cand il scot din spital). Asta m-a mai linistit, in povestire l-am cam recunoscut pe "seducatorul" Petrut. Abia astept sa-l iau maine in brate.
In rest, ne luptam cu boala lui Andreuta, care a debutat sambata tot cu varsaturi, n-a fost insa nevoie de spital, luni, chiar inainte de a se imbolnavi Petrut, am stat toata seara la doctor, asteptandu-ne randul la o coada infernala - asta e sezonul. Asa cum am suspicionat, nu avea o problema digestiva ci avea rosu in gat cu manifestari digestive: si dai Sumetrolim si dai sirop de tuse etc. etc. etc. Acum e ceva mai bine dar are o tuse suparatoare "ca un junghi" (vorba mamei mele), e ca si cum ar incerca sa elimine o flegma din gat si nu poate. Cum azi n-are doctorul program, l-am sunat si mi-a recomandat un sirop, urmand ca maine daca tusea mai continua sa mergem sa-l vada. Dupa cum vedeti "distractia" inca continua. Sper ca voi, dragii mei, aveti o toamna mai linistita, abia astept sa se mai calmeze toate si sa ma pot si eu relaxa sub o patura calduroasa, cu o ciocolata fierbinte in mana. Sa dea Domnul ca tare avem nevoie.
