Bangkok: A Dream Came True
articol scris de Delicioasa blog delicioasa.com
Daca iti place reteta prezentata da un like pe butonul din stanga
Frig! Frig! Frig! Congelati intram in aeroport, luptandu-ne cu valizele 
Eu nu reusesc sa inteleg notiunea de travel light. Oricat de light calatoresc, oricat de putine zile, tot am prea multe valize. Si calatorim toti 4… Umplem un sfert de avion La drum, din nou. Directia: Bangkok, apoi Koh Samui. Problema este ca avem tranzit in Viena si nu vreau sa patim ca acum 2 ani cand am ramas blocati o noapte in Geneva si una in Munich-ul inghetat, numai cu haine de vara. So, haine de iarna (cat de light&warm posibil) incluse, ne urcam in avion. Atat de fericita! Iubesc Asia! Un drum luuuuuung, lung, intr-un avion plin de copilasi/bebelusi. Din fericire, copii linistiti, de care parintii s-au ocupat intens si nu au facut galagie. N-am vazut in viata mea atatia tatici grijulii intr-un spatiu atat de mic Coboram din avion. Noi suntem Ok, am dormit bustean. Copiii s-au distrat uitandu-se la filme, prin urmare, am copii zombi, pe pilot automat. Inaintam cu greu in super aglomeratul aeroport din Bangkok, tinand strans de mana copiii semi adormiti. La control pasaport ne “loveste” o coada imensa. Din fericire, se pare ca thailandezii sunt kids impressed si ne indruma spre un alt punct de control. In 7 minute suntem deja la bagaje, incarcam, plecam mai departe. Primul pas in afara aeroportului este sufocant, umed. Foarte cald! Soare! Arde! Incep sa “curga” taxiurile roz, bleu, verde, galben, exact ca in filme. Cred ca in alta viata am trait acolo, pentru ca ma simt bine in metropolele Asiei, le ador, imi plac oamenii, restaurantele, magazinele, obiceiurile, traditiile, sarbatorile, tot. Alta lume, dar atat de minunata.
In lift, eu + kids si 2 americani. Copiii mei, mai calmi decat masculii . Dupa 5 minute de asteptare, apasam pe butonul de alarma. Din fericire suntem chiar in dreptul etajului si se deschide usa, spre marea noastra bucurie. Din alte lifturi, inca se auzea alarma… Coboram pe scari. Luam un mic dejun de vis. Fructe, noodles, fried rice, tofu, sushi, sashimi, de toate… Precauti, inainte sa urcam in camera, mergem la concierge si intrebam cum e povestea cu electricitatea. Nu de alta, dar la cate etaje aveam de urcat, mai bine ieseam la plimbare. E ok, problema s-a rezolvat…
Dupa debutul furtunos al excursiilor in Bangkok, am plecat intr-un tur de oras, privat, vizitand marile atractii. In celelalte zile, intr-un program foarte concentrat, ne-am plimbat in Floating market, am vizitat o ferma de serpi, am “calarit” elefanti, am vazut maimute dansatoare si am vazut cum se pregateste zaharul de palmier (revin intr-un al post). Un program foarte plin, super adevarat. Doamne, cat de mult mi-a placut! As pleca din nou in orice moment. Imi pare insa rau ca nu am reusit sa vizitam si templul cu tigri (la vreo 2-3 ore de Bangkok). Data viitoare..
O alta solutie anti trafic ar fi utilizarea barcilor ca taxiuri. Multe hoteluri pun la dispozitia clientilor astfel de barci pentru traversarea raului… Nu vreti sa stiti cat poate dura o astfel de traversare cu masina, in perioadele de trafic intens… Sau faimoasele tuk tuk
Ne-a placut atat de mult, incat am dorit sa-l vizitam de 2 ori. Problema 1: barbateii mei erau imbracati in pantaloni scurti, iar in palat poti intra numai imbracat corect, fara pantaloni scurti, maieuri, slapi, etc. Ghidul nostru descurcaret ne salveaza. In jurul palatului sunt multe magazine care inchiriaza pantaloni lungi. Da, inchiriaza pantaloni lungi. Platesti o suma pentru chirie + o garantie. Daca duci pantalonii inapoi, primesti garantia. Barbateii mei au vrut sa-i pastreze. Si uite asa, cu baietii mei imbracati in pantaloni inflorati, cu floricele galbene, roz, verzi, bleu, samd, cum nici la plaja nu vezi, pornim spre palat. Intrarea principala inchisa. De ce? Din cauza problemei nr 2: duminica nu vizitati Palatul regal pentru ca foarte multi thailandezi vin aici sa se roage. Duminica este ziua lor de odihna si rugaciune. Poarta principala este inchisa pentru turisti, accesul fiind permis strict pentru cei care vin sa se roage. Pe o caldura sufocanta, lesinati de sete (lasasem apa in masina), ocolim tot palatul (1900 m zidul ce inconjoara palatul), pana ajungem la poarta pentru turisti. Coada. As fi renuntat, dar nu mai aveam cand sa-l vizitam. O experienta sufocanta, dar atat de minunat este palatul, incat merita. Aur, dragoni, miniatura Ankor Wat, la care visez de atata timp, picturi, arhitectura traditionala thailandeza… De vis ♥
Pe strada, tot felul de copii ale lucrurilor de designer. Atentie! In aeroportul din Bangkok sunt afise in care esti avertizat ca in anumite tari din Europa poti primi amenzi de pana la 300.000 euro pentru utilizarea acestor falsuri, uneori chiar pedeapsa cu inchisoarea… Credeti ca se teme cineva? Dupa zarva din jurul tarabelor, nu s-ar zice… Aglomeratie, magazine, temple chinezesti, dragoni colorati, cladiri in stil colonial. Pitoresc.
Peste tot sunt restaurante chinezesti, dar cea mai dorita mancare pare a fi cea pregatita pe strada. Doamne, cat de fain miroase acesta mancare! Sotul meu, pofticios, a renuntat la obsesiile sale legate de conditiile igienice de pregatire a mancarii, a uitat de intrebarile pe care le pune mereu (“e proaspat?”) si a mancat o supa. Dupa spusele lui, a fost minunata. Dupa “ochii” mei a fost alba, sticky, dar mirosea foarte bine. Forfota, lampioane chinezesti… Chinatown.
Ultimele 2 etaje erau tot expozitii foto ale printesei, foarte reusite. Fotografii peisaje, portrete, abstracte, etc.
Copiii mei au fost hipnotizati de … cosul de gunoi. Sincer. Cosul de gunoi: o plasma care reactioneaza daca arunci ceva in cos; pe ecran apare imaginea unui omulet sta acolo cu mainile pe langa corp. Cand arunci ceva, se fereste Copii erau sa-mi “fure” inghetata de wasabi, numai pentru a se distra cu omuletul.
E timpul sa vorbim si despre restaurante Am stat numai cateva zile in Bangkok, desi pare ca am “alergat” cat pentru 10 zile. Cateva restaurante ne-au placut foarte mult. Altele sunt pe waiting list pentru ca nu am avut timpul fizic sa ajungem in toate locurile care ne-ar fi placut.
Un alt motiv pentru care m-am indragostit de acest restaurant: gradina magica in care cultiva, la 2 pasi de restaurant, cele mai ravnite arome ale bucatariei thailandeze: sweet basil, busuioc thailandez, lemongrass, ghimbir, keffir lime, dar si banani, pandanum, lime, etc. Vreau si euuuuuuu….
Noi in schimb ne-am desfatat. Am comandat un Ginger martini, iar sotul meu iubitor s-a simtit dator sa-i explice ospatarului ca in Romania doar femeile beau, barbatii beau ceai. Culmea este ca l-a si crezut. Martiniul era enorm. Cred ca puteai sa umpli un ceainic. Lupta, nu gluma. Mancarea delicioasa.
Dupa lunch, am fost invitati sa vizitam clasele de cooking, in plina desfasurare in acel moment. O sala amenajata special pentru lectii teoretice. Aici chefs vorbesc despre ingrediente, prezinta felurile de mancare si le pregatesc in fata elevilor. Apoi trec in cealalata sala, unde fiecare participant la curs are un aragaz, ustensile si ingrediente si gateste fiecare fel. Cursurile incep dimineata cu un drum in piata pentru a cumpara ingrediente proaspete. Imi place la nebunie ideea. Categoric trebuie sa merg si eu data viitoare.
Peretii restaurantului sunt tapetati cu foto ai oaspetilor celebri, inclusiv Putin . Magazinul este micut, dar cumparam spices, ceai si cartile de bucate. Happy me ♥ Copiii primesc cadou elefanti albastri. ♥ Happy kids
Fight that, mom… Cand a pronuntat cuvantul magic acvariu, copiii mei au sarit in sus. Gata! Mergem! Acvariul ar fi trebuit sa fie chiar langa Bangkok Art center pe care il vizitasem cu o zi inainte. Experti deja in folosirea trenului, ne-am aventurat spre mall. Am uitat sa va spun ca acvariul era in subsolul mall-ului Siam.
Cautam Mall-ul. Pe cladirea din fata noastra scrie mare Siam. Intram. Acvariu pauza. Intrebam. “Care Siam?” “Cum care Siam. Mall-ul Siam.” “Pai, sunt 3: Siam Paragon, Siam Discovery si Siam Center.” “Ok. Siamul cu acvariu.” Trecem din mall in mall si ajungem unde trebuie. Ne tot invartim. Nu pot sa cred ce de cafenele si restaurante sunt. Mancam o prajitura si bem un ceai la o cafenea deschisa de Mandarin Oriental. E prima data cand vad o astfel de cafenea deschisa in afara hotelului. Pustiul meu isi uita telefonul acolo. Waiter alearga dupa noi jumatate din mall si i-l aduce… Ce s-ar fi intamplat la noi? In cele din urma intram in acvariu. Intrebam cat ar dura vizita si ni se spune 2-3-4 ore. Caaaaat? 2-3 ore intr-un acvariu din mall? Ne asteptam sa fie cateva bazine mici cu pestisori si gata. Da de unde… Am vazut rechini tiger, bull si alte tipuri, pisici de mare, pesti scorpion, meduze gigante, pinguini, etc. Cand sa ne plimbam cu barca glass bottom intr-un bazin cu rechini si alti pesti minunati, pustiul meu mare vede rechinii in apa si face un atac de panica. OK. Ramai pe mal. Nu. Vino cu noi. Nu. In ultima secunda si-a luat inima in dinti si s-a urcat in barca. Alte super activitati: shark feeding – sa hranim rechini, scufundari in bazinul cu rechini, un tur in culisele acvariului, etc. Din motive de timp si de panica “rechinista”, a trebuit sa le sarim din schema. Nu de alta, dar mai aveam putin si trebuia sa plecam spre aeroport. Tot in acvariu am incercat si fish pedicure. Happy fish, happy feet ♥ Pustiul meu mic radea atat de tare cand il ciuguleau pestii, incat toata lumea se molipsise. Daca ajungeti in Thailanda, trebuie sa incercati. Cand in sfarsit ne induram sa scoatem picioarele de la pestisori, sotul meu incepe sa tipe! Ne panicam toti… Thailandeza care-l stergea pe picioare intepeneste… Ce-o fi? “A ramas un peste agatat de picior” si incepe sa rada… God, era sa fac heart atack… Vizita s-a incheiat cu un film 4 D. La intrare scria cu litere mari: Come Alive!!! Come alive? Leave… How? Ne asezam pe scaun. Precaut, baiatul meu mai mare se aseaza chiar langa scara, sa poata fugi daca apare vreun rechin. Poate ne musca live
. Vedem aventurile unei broscute prin mare, Amazon, Polul nord… Cand sa cada din copac, scaunul se zdruncina zdravan, de parca am cazut si noi. Cand este stropita broscuta, ne stropeste si pe noi “ceva” din scaunul din fata. Va dati seama ca baiatul meu mare era deja in hol. Cel mic, super fericit, chiuia! Interesant… Pana la urma, am scapat nemuscati de rechin
De magazinele din cel 3 mall-uri nu va mai vorbesc. Gasesti orice doresti, de la designeri de top, la fantastice magazine ale designerilor asiatici, minunate.
Ultima zi in Bangkok. Ploua. Singura zi mohorata. Cand ploua si este inorat, Bangkok-ul se schimba. Devine alt oras, trist, gri, murdar, cetos… Parca orasul simtea ca nu vrem sa plecam… Intoarcerea a fost cu peripetii… Am ajuns la aeroport pe ultima suta, am uitat valiza copilului langa taxi (dar am gasit-o in acelasi loc 30 minute mai tarziu, cand ne-am dat seama ), nu ne-au gasit rezervarea la avion si am asteptat 30 minute sa se clarificae situatia, coada de la control pasapoarte a fost enooooooorma (am asteptat cel putin 90 de minute), am prins avionul in ultimele 5 minute si asta numai pentru ca doamna draguta de la ghiseu ne-a spus o scurtatura. In avion m-a apucat o migrena de zile mari, am varsat un pahar plin cu apa pe pantaloni… Pana la urma am adormit uitandu-ma la Eat, pray, love… Un film cu efect somnifer… Ce-or insemna toate evenimentele astea? Ca trebuia sa mai stau?
Concluzia? Abia astept sa ma intorc in Thailanda.
Eu nu reusesc sa inteleg notiunea de travel light. Oricat de light calatoresc, oricat de putine zile, tot am prea multe valize. Si calatorim toti 4… Umplem un sfert de avion La drum, din nou. Directia: Bangkok, apoi Koh Samui. Problema este ca avem tranzit in Viena si nu vreau sa patim ca acum 2 ani cand am ramas blocati o noapte in Geneva si una in Munich-ul inghetat, numai cu haine de vara. So, haine de iarna (cat de light&warm posibil) incluse, ne urcam in avion. Atat de fericita! Iubesc Asia! Un drum luuuuuung, lung, intr-un avion plin de copilasi/bebelusi. Din fericire, copii linistiti, de care parintii s-au ocupat intens si nu au facut galagie. N-am vazut in viata mea atatia tatici grijulii intr-un spatiu atat de mic Coboram din avion. Noi suntem Ok, am dormit bustean. Copiii s-au distrat uitandu-se la filme, prin urmare, am copii zombi, pe pilot automat. Inaintam cu greu in super aglomeratul aeroport din Bangkok, tinand strans de mana copiii semi adormiti. La control pasaport ne “loveste” o coada imensa. Din fericire, se pare ca thailandezii sunt kids impressed si ne indruma spre un alt punct de control. In 7 minute suntem deja la bagaje, incarcam, plecam mai departe. Primul pas in afara aeroportului este sufocant, umed. Foarte cald! Soare! Arde! Incep sa “curga” taxiurile roz, bleu, verde, galben, exact ca in filme. Cred ca in alta viata am trait acolo, pentru ca ma simt bine in metropolele Asiei, le ador, imi plac oamenii, restaurantele, magazinele, obiceiurile, traditiile, sarbatorile, tot. Alta lume, dar atat de minunata.
Bangkok – primii pasi
Hotelul este de vis. Suntem intampinati cu ghirlande traditionale din flori parfumate. Un suc de lemongras din partea casei. N-avem stare sa zabovim prea mult in camera si plecam intr-un tur de seara al orasului. Vedem ce vedem, dar la un moment dat copiii se dau batuti si prefera sa doarma in limo. Unde? Chiar in famous/infamous Patpong, un night market foarte cautat pentru street shops cu imitatii de tot felul, tipice pentru Asia, dar si pentru baruri go go si altele, pe placul cautatorilor de turism sexual. In momentul acela habar nu aveam… “5 minutes to see what’s going on and we go back to the hotel “, il informam pe sofer. Vazandu-ne scapati de copii (kidding), ghidul nostru, un tip foarte zambitor si glumet, ne invita intr-un go go bar. Unde? Un go go bar? Adica???? Adica voi beti ceva si fetele danseaza la bara. Si daca sunt prea inalte, s-ar putea sa va danseze la bara vreun Lady boy… Cine? Lady boy, adica un barbat – femeie… OK, se pare ca am ramas in urma cu informatiile in domeniu. Refuzam politicos un ghid puzzled, care nu intelege care-i problema. Ne plimbam putin prin aglomeratia de pe strazi (imaginati-va un fel de bazar turcesc in varianta asiatica) si ne intoarcem nauci la masina. Intre timp copiii s-au dezmeticit si au ajuns la concluzia ca le este foame. Totul e bine cand se termina cu bine. Dinner la Vertigo, rooftop bar and restaurant in Banyan tree. Spectaculos! Cina la etajul 61 ♥ Dis de dimineata, cand sa coboram la micul dejun, se opreste curentul. Eram deja la etajul 9, adica reusisem sa coboram vreo 30 si ceva de etaje
In lift, eu + kids si 2 americani. Copiii mei, mai calmi decat masculii . Dupa 5 minute de asteptare, apasam pe butonul de alarma. Din fericire suntem chiar in dreptul etajului si se deschide usa, spre marea noastra bucurie. Din alte lifturi, inca se auzea alarma… Coboram pe scari. Luam un mic dejun de vis. Fructe, noodles, fried rice, tofu, sushi, sashimi, de toate… Precauti, inainte sa urcam in camera, mergem la concierge si intrebam cum e povestea cu electricitatea. Nu de alta, dar la cate etaje aveam de urcat, mai bine ieseam la plimbare. E ok, problema s-a rezolvat…Dupa debutul furtunos al excursiilor in Bangkok, am plecat intr-un tur de oras, privat, vizitand marile atractii. In celelalte zile, intr-un program foarte concentrat, ne-am plimbat in Floating market, am vizitat o ferma de serpi, am “calarit” elefanti, am vazut maimute dansatoare si am vazut cum se pregateste zaharul de palmier (revin intr-un al post). Un program foarte plin, super adevarat. Doamne, cat de mult mi-a placut! As pleca din nou in orice moment. Imi pare insa rau ca nu am reusit sa vizitam si templul cu tigri (la vreo 2-3 ore de Bangkok). Data viitoare..
Traficul
In Bangkok am reusit performanta unica (pentru noi), de a sta 30 minute la un semafor permanent rosu. Politistul din intersectie isi manca street food-ul si admira multumit traficul. Se circula inainte/inapoi, dar semaforul de dreapta pauza. Non stop rosu. Traficul este o mare problema in Bangkok. Cel mai bine este sa alegi hotelul la distanta mica de atractiile care te intereseaza, pentru a evita stationarea indelungata in taxi. Sau aproape de trenul suspendat (despre care va povestesc putin mai tarziu).O alta solutie anti trafic ar fi utilizarea barcilor ca taxiuri. Multe hoteluri pun la dispozitia clientilor astfel de barci pentru traversarea raului… Nu vreti sa stiti cat poate dura o astfel de traversare cu masina, in perioadele de trafic intens… Sau faimoasele tuk tuk
Templul Budha de aur
Creat in secolul 13, Wat Traimit, Budha din aur masiv (peste 5 tone) a fost complet “imbracat/ascuns” in tencuiala pentru a nu cadea in mainile birmanezilor. Si in beton a ramas 2 secole… In 1957 s-a hotarat mutarea statuii intr-un alt templu. Neatenti, muncitorii care manipulau macaraua au “scapat” Budha pe jos si l-au lasat in noroi. Se pare ca un calugar budist a avut o viziune in acea noapte; dis de dimineata a verificat statuia. Printr-o fisura din tencuiala a vazut auriu. Dupa ce au “decojit” statuia, au descoperit o frumusete de statuie al lui Budha, in intregime din aur.
The Grand Palace – Palatul Regal
Construit in 1782, Palatul Regal ocupa 218.400 m2. Timp indelungat resedinta regala, in prezent palatul adaposteste faimosul Templu Budha de Smarald – Wat Phra Si Rattanasatsadaram, vechea resedinta regala si birouri oficiale. Budha de smarald este o statuie sculptata intr-un bloc unic de jad, fiind cea mai adorata statuie a lui Budha in Thailanda.Ne-a placut atat de mult, incat am dorit sa-l vizitam de 2 ori. Problema 1: barbateii mei erau imbracati in pantaloni scurti, iar in palat poti intra numai imbracat corect, fara pantaloni scurti, maieuri, slapi, etc. Ghidul nostru descurcaret ne salveaza. In jurul palatului sunt multe magazine care inchiriaza pantaloni lungi. Da, inchiriaza pantaloni lungi. Platesti o suma pentru chirie + o garantie. Daca duci pantalonii inapoi, primesti garantia. Barbateii mei au vrut sa-i pastreze. Si uite asa, cu baietii mei imbracati in pantaloni inflorati, cu floricele galbene, roz, verzi, bleu, samd, cum nici la plaja nu vezi, pornim spre palat. Intrarea principala inchisa. De ce? Din cauza problemei nr 2: duminica nu vizitati Palatul regal pentru ca foarte multi thailandezi vin aici sa se roage. Duminica este ziua lor de odihna si rugaciune. Poarta principala este inchisa pentru turisti, accesul fiind permis strict pentru cei care vin sa se roage. Pe o caldura sufocanta, lesinati de sete (lasasem apa in masina), ocolim tot palatul (1900 m zidul ce inconjoara palatul), pana ajungem la poarta pentru turisti. Coada. As fi renuntat, dar nu mai aveam cand sa-l vizitam. O experienta sufocanta, dar atat de minunat este palatul, incat merita. Aur, dragoni, miniatura Ankor Wat, la care visez de atata timp, picturi, arhitectura traditionala thailandeza… De vis ♥
Temple of reclining Budha
Cel mai mare si cel mai vechi templu din Bangkok adaposteste un Budha intins, asteptand Nirvana. Statuia are 46 metri lungime si 15 metri inaltime.
Yaowarat – Chinatown
Efervescentul Chinatown este raiul cumparatorilor de aur, fiind cea mai importanta zona de comercializarea a aurului din Thailanda. Dar nu aurul ne-a atras pe noi, ci street food si forfota proverbiala din cartierele chinezseti. Poate si o usoara nostalgie dupa Hong Kong. In magazinele micute gasesti de toate: mirodenii, aur, mancare, haine, jucarii chinezesti, fructe… Orice Pe strada, tot felul de copii ale lucrurilor de designer. Atentie! In aeroportul din Bangkok sunt afise in care esti avertizat ca in anumite tari din Europa poti primi amenzi de pana la 300.000 euro pentru utilizarea acestor falsuri, uneori chiar pedeapsa cu inchisoarea… Credeti ca se teme cineva? Dupa zarva din jurul tarabelor, nu s-ar zice… Aglomeratie, magazine, temple chinezesti, dragoni colorati, cladiri in stil colonial. Pitoresc.Peste tot sunt restaurante chinezesti, dar cea mai dorita mancare pare a fi cea pregatita pe strada. Doamne, cat de fain miroase acesta mancare! Sotul meu, pofticios, a renuntat la obsesiile sale legate de conditiile igienice de pregatire a mancarii, a uitat de intrebarile pe care le pune mereu (“e proaspat?”) si a mancat o supa. Dupa spusele lui, a fost minunata. Dupa “ochii” mei a fost alba, sticky, dar mirosea foarte bine. Forfota, lampioane chinezesti… Chinatown.
Bangkok Art & Cultural Center
Initial am vrut sa mergem la Muzeul National al Thailandei. Totul pregatit, mergem la concierge sa intrebam adresa si ne recomanda Bangkok Art & Cultural Center, fiind mai kids friendly. In plus ajungem repede cu sky train, evitand traficul infernal din Bangkok. Asta trebuia sa fie o veste buna, insa eu am o fobie pentru mijloacele de transport in comun din metropolele supra aglomerate. Il cred pe cuvant, mai ales ca pustii mei au sarit in sus cand au auzit ca trebuie sa trecem raul cu barca, apoi mergem cu trenul. Ok. Trecem raul si urcam treptele spre trenul de mare viteza. OMG, ce m-am inselat. Trenul este super civilizat, aer conditionat, plasme… Jos palaria! Am ajuns bine si frumos la Centrul de arta, “admirand” pe geam masinile blocate in trafic. Centrul este senzational, pe langa expozitiile minunate sunt tot felul de magazine, galerii foarte mici ale unor artisti speciali, ateliere, cafenele dragute, etc. Am vazut si expozitia de fotografie “Soft Power” (mix foto, sunet, lumina si poezie) a HRH Princess Sirivannavari Nariratana. Nu stiu ce impresie au avut pustii mei (sincer, le-a placut foarte mult), dar sotului i-a placut enorm. A vazut-o de 2 ori. De ce oare?
Ultimele 2 etaje erau tot expozitii foto ale printesei, foarte reusite. Fotografii peisaje, portrete, abstracte, etc.
ICEDEEA
Plimbandu-ne prin centru, descoperim ICEDEEA, un minunat loc unde poti savura o inghetata delicioasa intr-un mediu ultra modern. Un loc in care designerii se “distreaza” cu dulciurile si inghetata, pentru a o face mai atractiva. Inghetata de matcha, wasabi, curry, brownies, etc, minunata. Brownies creati special pentru inaugurarea unui stadion de fotbal, aratand ca o sectiune a unui gazon
Copiii mei au fost hipnotizati de … cosul de gunoi. Sincer. Cosul de gunoi: o plasma care reactioneaza daca arunci ceva in cos; pe ecran apare imaginea unui omulet sta acolo cu mainile pe langa corp. Cand arunci ceva, se fereste 
Copii erau sa-mi “fure” inghetata de wasabi, numai pentru a se distra cu omuletul.
-
- Restaurante
E timpul sa vorbim si despre restaurante Am stat numai cateva zile in Bangkok, desi pare ca am “alergat” cat pentru 10 zile. Cateva restaurante ne-au placut foarte mult. Altele sunt pe waiting list pentru ca nu am avut timpul fizic sa ajungem in toate locurile care ne-ar fi placut.
Thiptara
Restaurantul thailandez din gradina hotelului Peninsula este favoritul meu. De vis ♥ Casa in care se afla restaurantul este adusa din Ayutthaya, vechea capitala a Thailandei, si reasamblata chiar pe malul apei. In centrul restaurantului, un imens Banyan tree, minunat, copac sacru, mentionat in scrierile hinduse si in cele budiste. Thiptara inseamna heaven on water, raiul pe apa. Cat se poate de adevarat. Chiar pe malul apei, foarte romantic, faclii si lumanari la tot pasul, muzica thailandeza cantata live de o thailandeza micuta si finuta, la cate un instrument traditional (Wong Pi-phat – Thai Flute, Wong Khrueang Sai – Bowed String Instrument). Plante tropicale. Serviciul perfect. Mancare thai perfecta. Incredibil cum poti avea atata intimitate cand la doi pasi se afla un hotel cu 30 si ceva de etaje. Romantic.
Blue Elefant
Un lunch perfect la Blue Elefant. Interesanta locatia. Un old mansion intre zgarie nori. In trecut, cladirea a fost un magazin important, apoi sediul armatei japoneze in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Resturantul a fost infiintat de Chef Nooror Somany Steppe, Ambasador Oficial al bucatariei thailandeze. Bucataria promovata de Nooror cuprinde “thai cooking from the past, thai cuisine of today and thai kitchen of tomorrow”. Personalul foarte prietenos. Meniu fix pentru lunch. Cerem ceva not spicy pentru pustiul mic, dar se pare ca nu se prind. Ce inseamna not spicy.? In cele din urma, micutul meu s-a indopat cu orez, sparanghel si fructe
Noi in schimb ne-am desfatat. Am comandat un Ginger martini, iar sotul meu iubitor s-a simtit dator sa-i explice ospatarului ca in Romania doar femeile beau, barbatii beau ceai. Culmea este ca l-a si crezut. Martiniul era enorm. Cred ca puteai sa umpli un ceainic. Lupta, nu gluma. Mancarea delicioasa.
Dupa lunch, am fost invitati sa vizitam clasele de cooking, in plina desfasurare in acel moment. O sala amenajata special pentru lectii teoretice. Aici chefs vorbesc despre ingrediente, prezinta felurile de mancare si le pregatesc in fata elevilor. Apoi trec in cealalata sala, unde fiecare participant la curs are un aragaz, ustensile si ingrediente si gateste fiecare fel. Cursurile incep dimineata cu un drum in piata pentru a cumpara ingrediente proaspete. Imi place la nebunie ideea. Categoric trebuie sa merg si eu data viitoare.
Peretii restaurantului sunt tapetati cu foto ai oaspetilor celebri, inclusiv Putin 
. Magazinul este micut, dar cumparam spices, ceai si cartile de bucate. Happy me ♥ Copiii primesc cadou elefanti albastri. ♥ Happy kids
Longtable
Un restaurant intr-adevar cool. Un design special, mancare interesanta, serviciul Ok. De pe terasa admiri Bangkok-ul de la inaltime. Am savurat soft shell crab delicios, spicy tofu, rice cakes cu sos de corioandru, etc. Liche martini. Pacat ca Wagyu beef a ajuns la masa rece. Inexplicabil… Oricum, per ansamblu, restaurantul este foarte cool, muzica super si beautiful crowd. A must.
Thai street food
La tot pasul in Bangkok gasesti street food. Mirosul este ametitor si delicios, de cele mai multe ori. Cu toate acestea, nu am avut curajul sa incerc pana cand ghidul nostru nu ne-a dus intr-un loc “testat” pe pielea lui. Intr-adevar minunata. Dar, vorba lui: “aceasta mancare este pentru noi un mod de viata; crestem mancand astfel. Este posibil ca organismul vostru sa nu fie “pregatit” pentru asemenea experiente…” Nu am avut probleme, din fericire, dar trebuie sa recunosc ca nu am “experimentat” pe copii
Ce-am mai facut prin Bangkok?
Piata de flori
Minunate flori, culoare, parfum. Orhidee, flori de iasomie, lotus, bambus… Mi-a placut la nebunie vizita in piata de flori.
Siam Mall
Nu avem intentia sa merg la mall in Bangkok, dar, cum aveam sa ma obisnuiesc, concierge-ul atotstiutor interfera permanent cu dorintele mele, recomandarile lui avand mare lipici la baietii mei Fight that, mom… Cand a pronuntat cuvantul magic acvariu, copiii mei au sarit in sus. Gata! Mergem! Acvariul ar fi trebuit sa fie chiar langa Bangkok Art center pe care il vizitasem cu o zi inainte. Experti deja in folosirea trenului, ne-am aventurat spre mall. Am uitat sa va spun ca acvariul era in subsolul mall-ului Siam.Cautam Mall-ul. Pe cladirea din fata noastra scrie mare Siam. Intram. Acvariu pauza. Intrebam. “Care Siam?” “Cum care Siam. Mall-ul Siam.” “Pai, sunt 3: Siam Paragon, Siam Discovery si Siam Center.” “Ok. Siamul cu acvariu.” Trecem din mall in mall si ajungem unde trebuie. Ne tot invartim. Nu pot sa cred ce de cafenele si restaurante sunt. Mancam o prajitura si bem un ceai la o cafenea deschisa de Mandarin Oriental. E prima data cand vad o astfel de cafenea deschisa in afara hotelului. Pustiul meu isi uita telefonul acolo. Waiter alearga dupa noi jumatate din mall si i-l aduce… Ce s-ar fi intamplat la noi? In cele din urma intram in acvariu. Intrebam cat ar dura vizita si ni se spune 2-3-4 ore. Caaaaat? 2-3 ore intr-un acvariu din mall? Ne asteptam sa fie cateva bazine mici cu pestisori si gata. Da de unde… Am vazut rechini tiger, bull si alte tipuri, pisici de mare, pesti scorpion, meduze gigante, pinguini, etc. Cand sa ne plimbam cu barca glass bottom intr-un bazin cu rechini si alti pesti minunati, pustiul meu mare vede rechinii in apa si face un atac de panica. OK. Ramai pe mal. Nu. Vino cu noi. Nu. In ultima secunda si-a luat inima in dinti si s-a urcat in barca. Alte super activitati: shark feeding – sa hranim rechini, scufundari in bazinul cu rechini, un tur in culisele acvariului, etc. Din motive de timp si de panica “rechinista”, a trebuit sa le sarim din schema. Nu de alta, dar mai aveam putin si trebuia sa plecam spre aeroport. Tot in acvariu am incercat si fish pedicure. Happy fish, happy feet ♥ Pustiul meu mic radea atat de tare cand il ciuguleau pestii, incat toata lumea se molipsise. Daca ajungeti in Thailanda, trebuie sa incercati. Cand in sfarsit ne induram sa scoatem picioarele de la pestisori, sotul meu incepe sa tipe! Ne panicam toti… Thailandeza care-l stergea pe picioare intepeneste… Ce-o fi? “A ramas un peste agatat de picior” si incepe sa rada… God, era sa fac heart atack… Vizita s-a incheiat cu un film 4 D. La intrare scria cu litere mari: Come Alive!!! Come alive? Leave… How? Ne asezam pe scaun. Precaut, baiatul meu mai mare se aseaza chiar langa scara, sa poata fugi daca apare vreun rechin. Poate ne musca live
. Vedem aventurile unei broscute prin mare, Amazon, Polul nord… Cand sa cada din copac, scaunul se zdruncina zdravan, de parca am cazut si noi. Cand este stropita broscuta, ne stropeste si pe noi “ceva” din scaunul din fata. Va dati seama ca baiatul meu mare era deja in hol. Cel mic, super fericit, chiuia! Interesant… Pana la urma, am scapat nemuscati de rechin De magazinele din cel 3 mall-uri nu va mai vorbesc. Gasesti orice doresti, de la designeri de top, la fantastice magazine ale designerilor asiatici, minunate.
SPA
Dupa atata alergatura, un masaj este cea mai mare bucurie. Preferatul meu este masajul balinez, cu miscari continue, lungi, ulei cald, aromat, muzica in surdina, lumanari, apoi camera de relaxare cu paturi confortabile, muzica, ceai de ghimbir, jeleu de lemongrass… Divin… Si-n acest timp, baietii se joaca in piscina cu daddy
Snake farm + Elefant trekking
Spre deosebire de minunata si relaxanta experienta similara din Koh Samui, in aceste ferme de langa Bangkok am avut senzatia ca animalele sunt foarte chinuite. La ferma de serpi, peretii erau tapetati cu imagini cu oameni muscati de serpi, mutilati, cu anaconde taiate din care scoteau ce mai ramanea din oameni sau animale mari… Yuk! Intr-un fel de acvariu era un soricel amarat (not big fan of rats, as well, but) care astepta sa fie mancat de sarpe… Yuk, again! Desi urasc serpii si nu-mi doresc sa vad vreodata serpi, trebuie sa spun ca un piton chinuit, tinut fortat cu gura cascata 15 minute, special pentru a fii vazut de intreaga sala, nu a fost un spectacol placut. Nu am savurat lupta dintre o cobra si o mangusta, cobra fiind scoasa din cutia de sticla inainte de a fi omorata de mangusta, in ideea ca ar putea fi folosita si mai tarziu. Sa ajunga sa-mi fie mila si de o “sarmana” cobra ai carei colti i-au infipt intr-un pahar cu capac din cauciuc si pe care au tinut-o astfel 15 minute pentru a vedea toti cum secreta veninul, deja e prea mult. Nu sunt fan serpi, dar nu e amuzant sa te distrezi astfel. In schimb pustiul meu mic s-a distrat si a avut curaj sa faca si o foto cu sarpele… Not me, baby… Elefantii erau tristi si infometati. Au mancat 2 cosuri de banane si tot ar mai fi mancat, sarmanii… La jumatatea drumului, thailandezul care “conducea” elefantul a scos o cutie cu tot felul de minunatii din fildes, a caror comercializare este interzisa… N-a avut succes si era foarte suparat. De maimute, ce sa spun… Nu aveau pauza intre spectacole. Erau tinute legate cu lanturi si aveau blana roasa in jurul lantului. Rasul fortat al prezentatorilor, aspectul animalelor… Trist. Nu mi-a placut.
Home, sweet home…
), nu ne-au gasit rezervarea la avion si am asteptat 30 minute sa se clarificae situatia, coada de la control pasapoarte a fost enooooooorma (am asteptat cel putin 90 de minute), am prins avionul in ultimele 5 minute si asta numai pentru ca doamna draguta de la ghiseu ne-a spus o scurtatura. In avion m-a apucat o migrena de zile mari, am varsat un pahar plin cu apa pe pantaloni… Pana la urma am adormit uitandu-ma la Eat, pray, love… Un film cu efect somnifer… Ce-or insemna toate evenimentele astea? Ca trebuia sa mai stau? Concluzia? Abia astept sa ma intorc in Thailanda.
Related posts:
- Floating Market – Bangkok
- Safari in Koh Samui, Thailanda
- Cu dragoste, din Koh Samui
- Cea mai draga amintire a copiilor: elefantii
