Banane Cu Sos Caramel
Sursa Banane cu sos caramel
articol scris de misflorentina blog Ce si cum mai gatim
Daca iti place reteta prezentata da un like pe butonul din stanga
Ce este desertul?
Daca ar fi sa redam din Dex definitia desertului am spune ca vorbim despre "ultimul fel de mincare" servit la o masa. Suna sec si lipsit de expresivitate.
Ca si cind mincarea este doar hrana.
Nimic mai gresit!
Cel putin in opinia mea.
Dupa mine, tot ce tine de pregatirea mincarii este un ritual incarcat de emotie, practicat la fel de fiecare data si totusi atit de diferit, o magie simpla prin care ingredientele se transforma intr-un motiv de a fi toti impreuna, bucurindu-ne sufletul cu prezente dragi, traind caldura unei atmosfere familiare si savurind bucatele ce ne dau energia de a infrunta provocarile vietii.
Desertul vine sa sublinieze toate trairile cu o atingere placuta a simturilor.
Desertul este o arta in sine, chiar daca e vorba doar de gogosile bunicii sau clatitele mamei.
Este o asteptare, o surpriza si o dovada de dragoste, este "bunul" pe care fiecare copil il asteapta, si la care spera fiecare bunic atunci cind il viziteaza nepotii, este accentul dulce al dovezilor de afectiune.
Desertul este "duminica" fiecarei mese in familie.
Modelul unei astfel de "duminici" sint: Bananele cu sos caramel, pe care am ales sa le pregatesc astazi.
Un desert delicat pentru doua persoane, pentru pregatirea caruia am avut nevoie de:
- doua banane mari
- 30 grame zahar brun
- 30 grame unt
- 30 ml lichior Disarono amaretto
Pentru caramel:
- 100 grame zahar tos
- doua linguri apa
- o lingura smintina
- 30 grame unt
Am ales intii bananele dintr-un "snop".
Cu virful cutitului am crestat coaja bananelor, in lungul lor, indepartind-o usor de miez fara insa a o elimina complet, si le-am asezat intr-un vas din sticla termorezistenta.
In crestaturile practicate am introdus untul taiat cubulete dupa care am presarat deasupra zaharul brun. Am pus vasul in cuptor pentru aproximativ 10 minute la o temperatura de 220 - 240 grade Celsius.
Intre timp am pregatit caramelul.
Am pus zaharul tos impreuna cu doua linguri de apa intr-un castron pe care l-am asezat pe flacara mica. Am lasat pina s-a topit zaharul si a capatat culoarea mierii de albine.
Am adaugat smintina, amestecind repede ca sa se incorporeze avind grija la vaporii de abur ce s-au degajat, ca sa nu ma friga.
Am procedat la fel si cu untul.
Am obtinut un amestec cremos.
In cuptor bananele s-au glazurat placut si le-am scos, adaugind lichiorul amaretto.
Aprind cu un chibrit alcoolul si flambez usor bananele, pentru aroma.
Le transfer pe o farfurie pentru servire si le decorez cu caramelul pregatit mai inainte.
Desert = atingere placuta a simturilor.
Alte cuvinte nu isi au rostul.
Incercati.
Daca ar fi sa redam din Dex definitia desertului am spune ca vorbim despre "ultimul fel de mincare" servit la o masa. Suna sec si lipsit de expresivitate.
Ca si cind mincarea este doar hrana.
Nimic mai gresit!
Cel putin in opinia mea.
Dupa mine, tot ce tine de pregatirea mincarii este un ritual incarcat de emotie, practicat la fel de fiecare data si totusi atit de diferit, o magie simpla prin care ingredientele se transforma intr-un motiv de a fi toti impreuna, bucurindu-ne sufletul cu prezente dragi, traind caldura unei atmosfere familiare si savurind bucatele ce ne dau energia de a infrunta provocarile vietii.
Desertul vine sa sublinieze toate trairile cu o atingere placuta a simturilor.
Desertul este o arta in sine, chiar daca e vorba doar de gogosile bunicii sau clatitele mamei.
Este o asteptare, o surpriza si o dovada de dragoste, este "bunul" pe care fiecare copil il asteapta, si la care spera fiecare bunic atunci cind il viziteaza nepotii, este accentul dulce al dovezilor de afectiune.
Desertul este "duminica" fiecarei mese in familie.
Modelul unei astfel de "duminici" sint: Bananele cu sos caramel, pe care am ales sa le pregatesc astazi.
Un desert delicat pentru doua persoane, pentru pregatirea caruia am avut nevoie de:
- doua banane mari
- 30 grame zahar brun
- 30 grame unt
- 30 ml lichior Disarono amaretto
Pentru caramel:
- 100 grame zahar tos
- doua linguri apa
- o lingura smintina
- 30 grame unt
Am ales intii bananele dintr-un "snop".
Cu virful cutitului am crestat coaja bananelor, in lungul lor, indepartind-o usor de miez fara insa a o elimina complet, si le-am asezat intr-un vas din sticla termorezistenta.
In crestaturile practicate am introdus untul taiat cubulete dupa care am presarat deasupra zaharul brun. Am pus vasul in cuptor pentru aproximativ 10 minute la o temperatura de 220 - 240 grade Celsius.
Intre timp am pregatit caramelul.
Am pus zaharul tos impreuna cu doua linguri de apa intr-un castron pe care l-am asezat pe flacara mica. Am lasat pina s-a topit zaharul si a capatat culoarea mierii de albine.
Am adaugat smintina, amestecind repede ca sa se incorporeze avind grija la vaporii de abur ce s-au degajat, ca sa nu ma friga.
Am procedat la fel si cu untul.
Am obtinut un amestec cremos.
In cuptor bananele s-au glazurat placut si le-am scos, adaugind lichiorul amaretto.
Aprind cu un chibrit alcoolul si flambez usor bananele, pentru aroma.
Le transfer pe o farfurie pentru servire si le decorez cu caramelul pregatit mai inainte.
Desert = atingere placuta a simturilor.
Alte cuvinte nu isi au rostul.
Incercati.